În contextul unui an mai liniştit în ceea ce priveşte volatilitatea preţurilor energiei, dar şi al unei producţii mai mari de energie electrice, Transelectrica profită de oportunitate pentru a avea un profit de peste cinci ori mai mare în primul semestru din 2023, potrivit unui raport elaborat de Departamentul de Analiză al TradeVille.
Transelectrica este unicul operator al reţelei de transport al energiei electrice, prin care s-a reuşit cuplarea pieţelor de energie electrică româneşti la nivel european, fiind listată la BVB din 2006. Printre principalele activităţi ale companiei se numără operarea reţelei de transport de energie electrică din România şi asigurarea siguranţei Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN), reprezentând principala legătură dintre cererea şi oferta de electricitate. În Grupul Transelectrica intră şi OPCOM (Operatorul pieţei de enrgie electrică şi de gaze naturale) care permite desfăşurarea tranzacţiilor pe piaţa de energie în România.
La jumătatea anului 2023, compania era deţinută în proporţie de 58,7% de către statul român. Pe lista acţionarilor se regăsesc şi investitori institutiunali, precum Fondul de pensii administrat privat NN (5,5%) şi Pavăl Holding (6,5%). Restul acţiunilor sunt deţinute de către persoane juridice (21,9%) şi persoane fizice (7,5%).
• Venituri operaţionale în scădere
Transelectrica a înregistrat, în primele şase luni ale anului curent, venituri operaţionale în scădere, în principal din cauza diminuării semnificative a veniturilor din activităţile zero-profit, acestea fiind parţial compensate de o creştere cu 16% a veniturilor din activităţi cu profit permis. Societatea a marcat în această perioadă o scădere a cu 7,2% a energiei electrice totale transportate prin SEN. Cele mai mari scăderi lunare ale consumului au fost înregistrate în ianuarie, când acesta s-a diminuat cu 12%, fiind cauzate în mare parte de temperaturile cu mult peste medie din această iarnă.
Totuşi, diminuarea consumului a fost parţial recuperată de o sporire a exporturilor şi a energiei tranzitate, care au adus o creştere cu 42,5% a veniturilor din interconexiune, în timp ce veniturile din capitalizarea costurilor suplimentare cu achiziţia de energie electrică pentru acoperirea CPT au rămas la zero, întrucât preţurile energiei au fost mai mici în 2023.
Astfel, EBITDA a fost aproape dublu faţă de anul 2022, în timp ce rezultatul operaţional a fost de peste 4,3 ori mai mare, în contextul în care cheltuielile operaţionale au scăzut cu 21,6%, dinamica fiind mai accentuată faţă de cea a veniturilor operaţionale.
Rezultatul net, care a fost influenţat pozitiv de rezultatul financiar de două milioane de lei, a însumat 164 de milioane de lei - de 5,2 ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
• Piaţa energiei electrice din România - consum în scădere, producţie în creştere, taxe mai mari
Conform datelor SEN, în prima jumătate a anului, România a înregistrat o scădere cu 8% a consumului de energei electrică, dar, în acelaşi timp, o creştere a producţiei cu 5%. Exporturile de energie s-au majorat cu 88% faţă de primul semestru din 2022, în timp ce importurile de energie au cunoscut o creştere cu 44%.
Printre principalele cauze care au dus la un consum mai scăzut în 2023 s-au numărat atât condiţiile meteo, cu temperaturi mult peste mediile din utlimii ani în perioada rece a anului, o încetinire a activităţilor economice în Europa, cât şi regulamentele UE, prin care statele membre şi-au luat angajamentul de a reduce consumul brut lunar de energie cu 10% faţă de perioadele precedente.
În ceea ce priveşte mixul de producţie, anul 2023 a adus o creştere a producţiei hidro (+44% faţă de primul semestru din 2022), o creştere a producţiei din surse nucleare (+3%) şi o scădere a componenţei termo (-20%) şi a celor regenerabile (-7%). Astfel, în primele şase luni din 2023, cea mai mare parte din energie a fost asigurată de segmentul hidro (39%), urmat de termo (27%), energie nucleară şi regenerabilă, fiecare cu câte 17%.
Creşterea producţiei în 2023, în contextul scăderii consumului, i-a permis României să devină un exportator net de energie, cu 2,9 TWh energie netă exportată la sfârşitul lunii iunie 2023, faţă de un sold de 0,7 TWh energie importată în primul semestru din 2022. Cele mai mari creşteri ale exporturilor au fost observate la graniţa cu Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina şi Ungaria, pe când importurile s-au mărit pe partea Serbiei.
De la 1 aprilie 2023, societatea operează cu tarife mai mari pentru serviciile de transport energie electrică, acestea fiind majorate cu 11%, ca urmare a componenţei aferente costurilor suplimentare cu CPT - un mecanism care asigură recuperarea prin tariful de transport, a diferenţei între valoarea reală a CPT şi cea estimată în tarif.
• Acţiunile Transelectrica au urcat cu peste 20% în 2023
Cu o capitalizare bursieră de 1,9 miliarde de lei, Transelectrica are un an bun la bursă, cu o creştere a cotaţiei acţiunilor cu 24,4% de la începutul anului şi până acum, o dinamică dublă faţă de indiciele principal al pieţei, BET, care a înregistrat o creştere de 12%, în timp ce indicele care reprezintă segmentul de energie la BVB, BET-NG, a avut o dinamică pozitivă de 15,3%.
În perioada ianuarie - iunie 2023, acţiunile TEL au înregistrat un număr de 10.928 de tranzacţii, cu un număr mediu de 89 de tranzacţii/zi şi 1,8 milioane acţiuni tranzacţionate, cu o valoare totală de 44,2 milioane de lei.
De asemenea în anul 2023, societatea a apobat un dividend de 0,71 lei/acţiune, cu un randament de aproape 3%, raportat la data anterioară declarării.
• România, exportator net de energie
Anul 2023 a fost marcat de faptul că România a fost un exportator net de energie, ceea ce a ilustrat faptul că ţara poate deveni un producător important de energie electrică în regiune.
La momentul actual, investiţiile în segemntul fotovoltaic sunt în plină desfăşurare, experţii aşteptându-se ca până în anul 2030, circa 30% din energia totală a statului să poată fi acoperită din aceste surse. Segmentul energiei verzi a fost pe placul tuturor în România, unde atât persoanele juridice, cât şi cele fizice optează pentru instalarea unor sisteme de producere a energiei fotovoltaice.
În acelaşi timp, în următorii doi ani se aşteaptă punerea în funcţiune a Centralei de la Mintia, care a fost achiziţionată de către Mass Global Energy Rom, care doreşte ca în următorii trei ani, investiţia sa să înceapă să producă cel puţin 1.500 MW, aceasta funcţionând pe bază de gaz natural.
Nici companiile româneşti nu rămân în urmă, Romgaz reluând construcţia Centralei de la Iernut, care ar trebui să fie gata în decurs de un an şi jumătate, şi care, la sfârşitul investiţiei, ar trebui să aibă o putere de 430 MW.
În acelaşi timp, Nuclearelectrica a semnat un Acord de Sprijin cu statul român, pentru dezvoltarea proiectului strategic naţional Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă, care sunt aşteptate să-şi înceapă producţia în perioada 2030 şi 2031, acestea trebuind să adauge încă 10.000 MW putere.
• Oportunităţi şi riscuri ale investiţiei în Transelectrica
Oportunităţi
- Companie de importanţă strategică în România, este indispensabilă pentru buna funcţionare a sistemului energetic.
- Energia electrică este o sursă energetică a viitorului, care va fi din ce în ce mai utilizată odată cu trecerea timpului.
Riscuri
- Compania este sensibilă la volatilitatea preţurilor energiei electrice.
- România are un cadru fiscal instabil, ceea ce poate pune presiuni suplimentare asupra capacităţilor de a genera profit pentru societate.
Sursele menţionate de TradeVille în acest raport sunt: raport societate, platforma Tradeville, economica.net, adevărul.ro, economedia.ro.
----------------------------------
Investiţia în instrumente financiare presupune riscuri specifice; performanţele anterioare nu sunt un indicator fiabil al rezultatelor viitoare. Costurile de achiziţie şi fluctuaţiile valutei pot influenţa randamentul investiţiei. Cotaţiile afişate sunt cele de la sfârşitul zilei precedente de tranzacţionare.Lista potentialelor conflicte de interese, research-uri din ultimele 12 luni. Nu există instrument financiar fără risc.