Transportatorul naţional de gaze Transgaz a inaugurat tronsonul de conductă Pojorâta - Vatra Dornei, aferent proiectului conductei de transport gaze naturale DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei, investiţie de 17.346.413 lei fără TVA (aproximativ 3,5 milioane euro), anunţă compania, potrivit News.ro.
Conducta de transport gaze naturale Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei DN 300/DN250, PN 40 în lungime de 65,57 km a fost proiectată şi construită parţial în perioada 2005- 2006 în cadrul Programului Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene în judeţul Suceava. În cursul anului 2009, s-au întreprins demersurile legale pentru preluarea de către Transgaz a tuturor lucrărilor executate în cadrul acestui program.
După preluarea investiţiei de către Transgaz, lucrările de execuţie la conducta de transport gaze naturale DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei s-au desfăşurat pe etape: Etapa I: tronsonul Frasin - Câmpulung Moldovenesc, în lungime de 30 km, a fost pus în funcţiune în anul 2011; Etapa II: tronsonul Câmpulung Moldovenesc - Pojorâta, în lungime de 9,27 km, a fost pus în funcţiune în luna decembrie 2017; Etapa III: tronsonul Pojorâta - Vatra Dornei, în lungime de 26,39 km, a fost finalizat în luna iulie 2022. Debit total SRMP zonă = 25.700 mc/h (225 mil. mc/an).
Traseul proiectat al tronsonului de conductă de transport gaze naturale Pojorâta -Vatra Dornei se află pe teritoriile administrative ale 8 UAT-uri, respectiv al localităţilor: Pojorâta, Sadova, Iacobeni, Dorna Arini, Saru Dornei, Dorna Cândrenilor, Fundu Moldovei, respectiv oraşul Vatra Dornei, localităţi cu un număr estimativ de 35.000 de locuitori, respectiv 12 şcoli gimnaziale, 12 grădiniţe, 5 licee, cluburi şcolare, biblioteci, 3 spitale şi complexe balneare, zeci de cabinete medicale.
Până în prezent, pe traseul conductei de transport gaze DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei, s-au depus solicitări de alimentare cu gaze naturale (aviz de principiu) din partea primăriilor localităţilor: Stulpicani, Ostra, Vama, Pojorâta, Fundu Moldovei, Izvoarele, Moldova-Suliţa, Frumosu, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, Vatra Dornei, Dorna Arini, Saru Dornei, Coşna şi Poiana Stampei.
SNTGN Transgaz SA, a inaugurat astăzi tronsonul de conductă Pojorâta - Vatra Dornei, aferent proiectului conductei de transport gaze naturale DN 300/DN 250 Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei. La eveniment au participat Nicolae-Ionel Ciucă, prim-ministrul României, Ion Strian, directorul general al SNTGN Transgaz SA, Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, precum şi reprezentanţi ai conducerii executive şi administrative a societăţii, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale.
Valoarea lucrărilor de execuţie a tronsonului de conductă de transport gaze naturale Pojorâta-Vatra Dornei este de 17.346.413,30 lei fără TVA ( echivalent a aproximativ 3,5 milioane euro), iar contractul de execuţie a lucrărilor fost semnat cu societatea SC Rominsta SRL Cristeşti în anul 2020.
"Acest traseu de conductă a fost unul foarte greu de construit. Dar Transgaz a reuşit mereu să se ridice la înălţimea provocărilor la care este supusă şi să obţină rezultate peste aşteptări. Dovedind viziune strategică şi înţelegere corectă a problematicii sectorului gazier, am acordat de ceva timp deja, o atenţie deosebită zonei de Nord-Est a României şi a dezvoltărilor SNT de aici. Tronsonul Pojorâta-Vatra Dornei nu face excepţie, este tot dovada SNTGN Transgaz SA, de a planifica şi realiza investiţiile propuse privind creşterea nivelului de trai al românilor, dezvoltarea economiei, de a contribui la creşterea nivelului de securitate energetică naţională. Mă bucur că am beneficiat de sprijinul Guvernului României, al autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale şi am încredere că această cooperare se va consolida şi mai puternic pe viitor şi doresc să asigur că Transgaz îşi va îndeplini, ca şi până acum, misiunea cu succes. Exemple elocvente sunt proiectele majore de investiţii strategice, precum gazoductul BRUA faza 1, gazoductul Ungheni-Chişinău, dezvoltările SNT din zona de Nord-Est a ţării, dar şi toate celelalte investiţii privind extinderea SNT. Am urmărit mereu cu tenacitate obiectivul securităţii energetice a României şi vom continua să facem asta. Acest tronson, Pojorâta-Vatra Dornei, este doar unul dintre proiectele companiei noastre prin care vom aduce gaze naturale mai aproape de zone economice şi sociale importante ale ţării, vom dezvolta SNT şi vom contribui la creşterea calităţii vieţii şi a serviciilor sociale şi economice din Romania", a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian.
Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a declarat că Guvernul României tratează drept una dintre priorităţile sale zero atât securitatea energetică, cât şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor şi crearea premiselor pentru dezvoltarea economiei locale.
"Prin Hotărârile de Guvern emise, acest proiect de investiţii a beneficiat de întregul sprijin al Guvernului României, pe întreaga durată a realizării obiectivului investiţional. Această investiţie derulată de către Transgaz, permite alimentarea cu gaze naturale a zonei, a populaţiei şi instituţiilor, precum şi dezvoltarea economică şi socială durabilă a zonei. Valoarea investiţiei este una importantă, 3,5 milioane de euro, dar mai important este ce reprezintă această investiţie. Prin finalizarea tronsonului de conductă Pojorâta - Vatra Dornei se creează premisa interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord - Vest a ţării (zona de consum Bistriţa), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de Nord - Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei), definindu-se astfel ca un proiect de importanţă naţională. Această conductă permite creşterea nivelului calităţii vieţii pentru peste 35.000 de români, reuniţi în 8 unităţi administrativ-teritoriale, dezvoltarea instituţiilor de sănătate, de învăţământ şi culturale. Prin realizarea acestei investiţii se contribuie la creşterea şi dezvoltarea economică şi socială a unui areal geografic semnificativ - partea de nord-est a ţării, la îmbunătăţirea condiţiilor şi calităţii vieţii locuitorilor frumoasei zone a Dornelor", spune Ciucă.
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că tronsonul de conductă pentru transportul gzelor naturale, Pojorâta -Vatra Dornei, era de mult timp aşteptat şi de mult timp necesar, fiind un obiectiv investiţional deosebit de important pentru comunitatea locală, pentru dezvoltarea economică şi socială a judeţului şi pentru asigurarea unui nivel mai ridicat al calităţii vieţii oamenilor din această zonă.
"Tronsonul Pojorâta-Vatra Dornei este ultimul tronson din conducta de transport gaze naturale Frasin - Câmpulung Moldovenesc - Vatra Dornei DN 300/DN250, în lungime de 65,57 km, conductă ce a fost proiectată şi construită parţial în perioada 2005-2006 în cadrul Programului Utilităţi şi Mediu la Standarde Europene în judeţul Suceava. În cursul anului 2009, s-au întreprins demersurile legale pentru preluarea de către SNTGN TRANSGAZ SA a tuturor lucrărilor executate în cadrul acestui program şi continuarea investiţiei, compania punând în funcţiune în anul 2011, tronsonul Frasin - Câmpulung Moldovenesc, în anul 2017, tronsonul Câmpulung Moldovenesc -Pojorâta şi azi, 25 august 2022, ultimul tronson, Pojorâta-Vatra Dornei. Consiliul Judeţean Suceava a depus eforturi susţinute pentru a impulsiona realizarea acestui gazoduct, şi s-a implicat permanent în acest proiect important. Mă bucur că este realizată această investiţie, că cetăţenii din această zonă se pot bucura de gaze naturale de acum înainte şi-i asigur pe toţi sucevenii că vom continua să întreprindem tot ce putem pentru a creşte numărul localităţilor racordate la reţeaua de gaze naturale", a afirmat Flutur.
Profilul economic al zonei rurale: turismul ecumenic şi de agrement (sunt zeci de pensiuni agroturistice), prelucrarea lemnului, agricultura şi păstoritul, comerţul. Prin realizarea acestui proiect se contribuie la măsurile de creştere economică, putând fi abordate şi o serie de nevoi sociale, într-un areal geografic semnificativ - partea nord-est a ţării, inclusiv educaţie (grădiniţe, creşe, unităţi de învăţământ, campusuri universitare ce nu sunt racordate la gaz), sănătate (viitoarele spitale regionale, spitalele judeţene, municipale şi orăşeneşti, căminele de bătrâni şi centrele sociale), protecţie socială şi locuri de muncă.
În acelaşi timp proiectul are impact direct asupra problemelor schimbărilor climatice şi protecţia mediului, prin reducerea semnificativă a exploatării masei lemnoase din partea de nord a ţării, ceea ce semnifică peste două treimi din pădurea existentă la nivel naţional.