Trei pentru "Petrom"

• Doar OMV, "Occidental" şi MOL au mai depus oferte pentru SNP

• Dan Ioan Popescu: OMV pare să aibă cea mai bună ofertă l OMV nu a luat o decizie privind participaţia de la "Rompetrol"

• Propunere surpriză din partea MOL: parteneriat strategic cu SNP prin achiziţie reciprocă de acţiuni

Companiile OMV Austria, "Occidental Petroleum" SUA şi MOL Ungaria au depus, la sfîrşitul săptămînii trecute, oferte finale angajante pentru privatizarea SNP "Petrom". "Hellenic Petroleum", "Gazprom", "PKN Orlen" şi casa de comerţ "Glencore" s-au re-tras din cursă. "Comisiile de negociere şi privatizare, împreună cu consultantul, vor evalua ofertele în următoarele 3-4 săptămîni şi vor selecţiona investitorul în cursul lunii iunie", a declarat Dan Ioan Popescu, ministrul Economiei şi Comerţului. După selectarea investitorului, vor urma negocierile finale pentru semnarea contractului. Termenii realizării tranzacţiei vor fi supuşi aprobării Guvernului. "Cred că «Petrom» va fi privatizată în acest an", a spus Dan Ioan Popescu.

• "Occidental" neagă că a depus ofertă doar pentru activele de explorare şi producţie

Lawrence Meriage, vicepreşedintele departamentului de comunicare şi relaţii publice al "Occidental Petroleum", neagă faptul că grupul american a depus o ofertă doar pentru activele "upstream" (explorare şi producţie). "Oferta neangajantă viza doar activele upstream", a precizat pentru ziarul "Bursa" reprezentantul "Occidental". "Occidental Petroleum" are sediul în Los Angeles şi este unul dintre liderii mondiali în sectorul explorării şi producţiei de petrol şi gaze naturale, avînd şi activităţi în petrochimie. Compania desfăşoară operaţiuni în Statele Unite, Orientul Mijlociu şi America Latină. "Occidental" este cel mai mare producător de ţiţei din Texas şi cel mai mare producător de gaze naturale din California.

În Orientul Mijlociu, compania are active în Oman, Qatar, Yemen şi deţine 24,5% din proiectul transfrontalier "Dolphin", în valoare de 4 miliarde de dolari, pentru livrarea de gaze naturale din Qatar în Emiratele Arabe Unite. "Occidental" mai deţine active de producţie în Columbia, Ecuador, Rusia şi Pakistan. Grupul nu are activităţi în sectorul distribuţiei de carburanţi.

"Occidental" a avut anul trecut vînzări de 9,3 miliarde de dolari şi un profit net de 1,5 miliarde. Compania se concentrează pe sectorul de petrol şi gaze, în care a efectuat anul trecut cheltuieli de capital de 1,2 miliarde de dolari, dintr-un total de 1,4 miliarde. Vînzările de petrol şi gaze reprezintă 90-95% din total.

Activele "Occidental" se ridicau la sfîrşitul anului trecut la 18 miliarde de dolari. Producţia de petrol şi gaze a "Occidental" a atins anul trecut nivelul record de 547.000 de barili echivalent petrol pe zi. Compania are aproximativ 8.000 de angajaţi.

• OMV pare să aibă cea mai bună ofertă

Austriecii de la OMV par să fie favoriţi în cursa pentru "Petrom", avînd oferta cea mai apropiată de cerinţele statului român. "Potrivit declaraţiilor de pînă acum ale conducerii OMV, compania austriacă pare să aibă cea mai bună ofertă", susţine Dan Ioan Popescu. Preşedintele grupului OMV, Wolfgang Ruttenstorfer, declara la începutul lunii martie, cu ocazia unei vizite în ţara noastră: "Considerăm că o companie integrată este foarte importantă şi reprezintă cheia succesului. Pentru noi este bine că «Petrom» este o companie integrată".

OMV deţine 25,1% din acţiunile grupului "Rompetrol", a doua companie petrolieră românească. În cazul în care va fi selectată pentru preluarea "Petrom", OMV va trebui să rezolve probele participaţiei la "Rompetrol", ca să evite crearea unei poziţii de monopol. Thomas Huemer, biroul pentru relaţii cu presa al OMV, ne-a declarat: "Noi am depus o ofertă pentru «Petrom», iar de acum înainte este decizia Guvernului. În legătură cu patricipaţia la «Rompetrol», vom lua o decizie atunci cînd va fi cazul. Nu putem să facem speculaţii. În ultimă instanţă, este o decizile legislativă. Am respectat toate reglementările pînă acum şi cu siguranţă aşa vom face şi în viitor".

Grupul OMV a avut anul trecut vînzări de 7,6 miliarde de euro şi un profit record de 393 milioane de euro. OMV a produs la nivel global 3,8 milioane de tone de ţiţei şi 2,4 miliarde de metri cubi de gaze. Grupul deţine direct rafinăriile Schwechat - Austria (care a prelucrat anul trecut 8,7 milioane de tone de ţiţei) şi Burghausen - Germania (3,4 milioane de tone). OMV avea la sfîrşitul anului trecut 6.137 de angajaţi.

• Propunere surpriză din partea MOL: parteneriat strategic cu SNP prin achiziţie reciprocă de acţiuni

Chiar în ziua depunerii ofertelor, MOL a venit cu o propunere surpriză, privind un parteneriat strategic cu SNP. "Noi considerăm că stabilirea unui parteneriat puternic între «Petrom» şi MOL reprezintă o alternativă valoroasă la actuala metoda de privatizare care ar duce la vînzarea controlului asupra celei mai valoroase companii româneşti, înainte de a atinge avantajele ce ar putea rezulta din îmbunătăţirea eficienţei şi profitabilităţii în beneficiul Guvernului român", se arată într-un comunicat al companiei ungare. MOL propune o reciprocitate a proprietăţii între "Petrom" şi grupul ungar, pentru a mări acceptarea publică şi internă a parteneriatului. "Noi le oferim partenerilor români participarea în Grupul MOL şi, indirect, în semnificativele noastre valori şi pieţe regionale".

"Ideea este foarte bună, dar noi avem un proces de privatizare cu un investitor strategic. Nu schimbăm strategia de privatizare", a declarat ministreul Economiei şi Comerţului Dan Ioan Popescu.

Potrivit comunicatului, MOL crede că cea mai mare grupare integrată în domeniul petrolului şi gazelor naturale din Europa Centrală şi Răsăriteană, adică cea formată din "Petrom" şi MOL/Slovnaft/INA Group, ar trebui să se nască prin strînsa alianţă propusă, pentru a putea concura cu un maximum de succes cu marile companii petroliere de la răsărit şi de la apus. "Dacă Guvernul român exclude posibilitatea continuării negocierilor directe, vom lua în calcul şi efectuarea unei oferte ferme pentru acest proces de privatizare, într-un cadru mai adecvat structurii pe care am descris-o în propunerea noastră".

În martie 2003, MOL a devenit acţionar majoritar lal companiei slovace de petrol şi gaze "Slovnaft", iar în iulie 2003 a preluat 25% din compania petrolietă INA Croaţia. În prezent, MOL negociază un parteneriat cu compania poloneză PKN Orlen.

• PKN Orlen se concentrează pe achiziţia "Unipetrol"

Reprezentanţii PKN Orlen şi-au motivat retragerea de la privatizarea "Perom" prin faptul că Guvernul nu le-a acceptat solicitarea de prelungire a ofertelor finale. "PKN Orlen este în acest moment implicată în unele fuziuni şi achiziţii în Europa Centrală. PKN a cerut Guvernului român să prelungească termenul limită de depunere a ofertelor angajante, ca să facă o analiză mai profundă asupra impactului fuziunilor şi achiziţiilor asupra participării la privatizarea «Petrom». Guvernul a decis să nu extindă termenul limită. PKN rămîne interesată de piaţa românească şi va lua în calcul participarea la o eventuală privatizare viitoare a «Petrom», dacă societatea nu va fi vîndută la actuala ofertă.

PKN derulează activităţi de rafinare şi distribuţie a carburanţilor. Compania a depus o ofertă pentru preluarea grupului ceh "Unipetrol" şi se află în negocieri pentru un parteneriat cu MOL. În cursa pentru "Unipetrol", PKN merge împreună cu "Conoco Phillips" şi cu producătorul ceh de îngrăşămine "Agrofert". "Conoco Phillips" deţine deja o participaţie minoritară în rafinăria "Ceska Rafinerska", cel mai important activ al "Unipetrol". Negocierile pentru parteneriatul cu MOL par să fie în impas, aflîndu-de în prezent în centrul unui scandal politic, declanşat de partidele poloneze care sînt împotriva acestei alianţe.

• Drept de veto

Statul va avea drept de veto în următorii patru ani asupra unor de decizii ale managementului companiei: încheierea de contracte între "Petrom" şi investitor şi/sau afiliaţii acestuia (pentru evitarea scurgerii de fonduri), divizarea, fuziunea şi lichidarea societăţii, angajarea de contracte comerciale importante, cu o valoare mai mare de 20% din valoarea contabilă a activelor societăţii.

Ofertanţii au cerut garanţii din partea Guvernului că participaţia majoritară nu va fi diluată prin majorări de capital în favoarea statului, ca urmare a încorporării valorii terenurilor în capitalul social. MEC a acceptat ca majorarea capitalului cu valoarea terenurilor pentru care statul obţine certificate de proprietate să se facă în limita sumei de 25 de milioane de euro.

Ofertanţii au mai cerut preluarea de către stat a eventualelor despăgubiri şi remedieri de mediu pentru poluări petrecute înaintea privatizării, inclusiv cele aferente sondelor închise. Investitorii au solicitat redefinirea "activelor de bază", adică acele active care nu pot fi înstrăinate de cumpărător la: sectorul de explorare producţie materii prime (petrol şi gaze), o rafinărie şi partea de distribuţie. Controlul acestei obligaţii va fi exercitat de MEC pe o perioadă de patru ani. Perioada propusă de comisie iniţial era de 7 ani, dar investitorii au cerut reducerea ei. Chiar Fondul Monetar Internaţional a solicitat, potrivit ministrului Dan Ioan Popescu, o perioadă de doar 3 ani în care statul să aibă drept de veto. MEC a convenit cu ofertanţii menţinerea unei capacităţi minime de rafinare de 4,5 milioane de tone şi menţinerea unui număr minim de sonde pentru extracţia de petrol şi gaze.

În vederea privatizării, Executivul a şters datorii bugetare ale "Petrom" în valoare de peste 8.000 de miliarde de lei. Potrivit lui Dan Ioan Popescu, datoriile au fost acumulate în perioada 1999-2000, iar debitele de bază sînt de 350 miliarde de lei, restul reprezentînd dobînzi şi penalităţi.

Privatizarea se va reaaliza prin vînzarea directă a 33,34% din acţiunile companiei, urmată de o majorare de capital prin aport în numerar, care ar urma să-i asigure investitorului poziţia majoritară.

Notificarea către Consiliul Concurenţei privind concentrarea economică se va face după semnarea contractului de privatizare, a precizat Dan Ioan Popescu.