Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a cerut, ieri, NATO şi Uniunii Europene, sprijin militar pentru trupele guvernamentale care luptă împotriva separatiştilor proruşi din estul ţării şi a declarat că alianţa militară occidentală trebuie să adopte o nouă strategie faţă de Kiev, informează Reuters.
"Avem nevoie de ajutor militar, pentru că, dacă am avea un astfel de ajutor, ar fi mai uşor pentru trupele noastre să acţioneze pe teren", a spus Klimkin, care a precizat că nu se pune problema ca ţara sa să devină membru NATO, întrucât nu există un consens intern pe această temă.
Conflictul, care durează deja de patru luni, a ajuns în fază critică, liderul separatist Aleksandr Zaharcenko anunţând ieri că rebelii au primit noi echipamente militare şi trupe instruite în Rusia, şi că vor lansa o mare contraofensivă împotriva forţelor trimise de Kiev.
Pavlo Klimkin a afirmat că UE şi NATO trebuie să ia în considerare ce ar putea şi ar face dacă regulile sunt încălcate, dând ca exemplu anexarea Peninsulei Crimeea şi mişcarea separatistă din estul Ucrainei.
Ministrul a arătat că Ucraina se confruntă cu o situaţie economică şi financiară dificilă, încât are nevoie de ajutor chiar acum, pe care l-ar rambursa după aceea. Pe lângă un ajutor direct, ţara are nevoie şi ca UE să o ajute la implementarea reformelor. Totodată, fosta republică sovietică are nevoie de ajutorul NATO pe probleme militare şi de securitate cibernetică. Klimkin a calificat pericolul unei invazii ruse drept "omniprezent", adăugând că trupele ucrainene sunt vizate aproape zilnic de tiruri trase de pe teritoriul rus şi că Rusia a adus mercenari şi arme în Ucraina.
Vineri, Kievul a anunţat că a distrus o parte dintr-o coloană blindată ce intrase în est, în timpul nopţii, dinspre Rusia, sub acoperirea unor tiruri de artilerie.
Pavlo Klimkin a precizat că Ucraina "va lupta până în ultimul moment" pentru Crimeea, Doneţk şi Lugansk. Întrebat de ce Kievul nu a decretat stare de război, ministrul a răspuns că acest lucru ar înrăutăţi condiţiile populaţiei, din cauză că unii "comandanţi de război" autoproclamaţi şi-ar asuma responsabilitatea pe teren, iar unele legi nu s-ar mai aplica.