UE - incapabilă să atingă ţintele privind exploatarea materiilor prime critice

Atingerea obiectivelor europene privind extracţia de materii prime critice şi strategice pentru anul 2030 este compromisă, chiar dacă ar fi deschise noi exploatări miniere în acest moment, susţin experţii francezi, citaţi de site-ul Euractiv.fr.

Tranziţia energetică a UE presupune o electrificare masivă ceea ce măreşte necesarul de materii prime pentru fabricarea şi utilizarea mijloacelor de producere a energiei electrice: baterii, turbine eoliene, panouri solare etc.. În acest sens, Comisia Europeană a prezentat la jumătatea lunii martie o propunere de regulament privind materiile prime critice ( Critical Raw Materials Act - CRMA) necesară tranziţiei energetice şi ecologice a UE. Textul prevede, pentru câteva zeci de materii prime, să se asigure 15% din extracţia lor, 40% din rafinarea lor şi 10% din reciclarea lor de către statele membre ale UE. Atingerea ţintelor respective este stabilită pentru anul 2030, deoarece China concentrează în acest moment aproape 90% din lanţul valoric al anumitor materiale.

De la prezentarea propunerii Comisiei Europene, obiectivele cuantificate au fost dezbătute de reprezentanţii instituţiilor UE. Unii eurodeputaţi se tem de implementarea lor, în timp ce statele membre, inclusiv Franţa, doresc să aloce obiective sectoriale. În lipsa acestor obiective, experţii din minerit din Franţa susţin că "nu ne vom putea îndeplini obiectivele din cauza lipsei capacităţilor de producţie suficiente şi a timpului pentru a le pune în funcţiune", pentru exploatarea unor materii prime critice.

Ei mai arată că pentru anumite materiale, capacităţile ar fi subestimate, din cauza explorărilor superficiale. De exemplu, în cazul Franţei "cunoaşterea resurselor subsolului este extrem de neregulată şi acoperă doar o parte a teritoriului; inventarul efectuat în urmă cu 40 de ani a fost mult timp limitat la primii 100 de metri adâncime".

La nivel european, există suficiente materii prime care ar putea fi exploatate, cele mai recente exemple în acest sens fiind Norvegia, care a descoperit recent un depozit de fosfat suficient pentru a satisface nevoile unei părţi semnificative din nevoile UE, şi Suedia care a descoperit în ianuarie 2023 un depozit imens de oxizi de pământuri rare.

În aceste condiţii, experţii francezi au declarat pentru sursa citată că "trebuie să reinvestim pentru a ne înţelege mai bine subsolul şi a redeschide minele; pentru aceasta, este necesară relansarea unui inventar al resurselor minerale prezente în toate cele 27 de state membre ale UE".

De aceea, statele membre doresc să mărească ţintele privind prelucrarea internă a materiilor prime strategice, pe care ar urma să le extragă dezvoltând noi proiecte miniere. Din păcate, înfiinţarea exploatării unei mine durează în medie 17 ani, la scară globală. Specialiştii din domeniu afirmă că este necesară o reprogramare a termenelor iniţiale stabilite de Comisia Europeană, care să se ducă mult dincolo de anul 2030, dacă instituţia de la Bruxelles doreşte cu adevărat ca UE să nu mai depindă de China şi alte state în privinţa materiilor prime necesare tranziţiei energetice şi unei economii verzi.

Experţii francezi susţin că aşa cum au afirmat reprezentanţii Asociaţiei Europeane a Organizaţiilor de Cercetare şi Tehnologie, obiectivele CRMA trebuie în mod imperativ coordonate cu cele ale regulamentului privind dezvoltarea unei industrii verzi în Europa ( Net-Zero Industry Act - NZIA), pentru atingerea tuturor ţintelor prevăzute în Green Deal până în anul 2050.