UE îşi păstrează ''relevanţa'', deşi nu participă la negocierile privind Ucraina

Şefa diplomaţiei europene, estona Kaja Kallas, a rostit un discurs în Parlamentul European şi a cerut din nou oferirea de sprijin militar Ucrainei, nu doar pentru a putea continua războiul cu Rusia, dar şi pentru a-şi consolida poziţia de negociere în discuţiile iniţiate separat de SUA şi din care UE a fost exclusă, dar Kallas a susţinut că în pofida acestui fapt blocul comunitar îşi păstrează ''relevanţa'', inclusiv prin sancţiunile impuse Rusiei, relatează agenţia EFE, de la care transmitem cele ce urmează.

''Am primit favorabil negocierile asupra unei încetări a focului şi primii paşi care se fac în acest sens'', a spus Kallas, care consideră că UE, deşi nu ia parte la aceste negocieri la care participă SUA, Rusia şi Ucraina, îşi menţine ''relevanţa'' şi dispune de instrumente pentru a influenţa deznodământul lor, precum ''sancţiunile, care slăbesc Rusia''.

''De asemenea, trebuie să oferim ajutor Ucrainei, întrucât cu cât sunt mai puternici pe câmpul de luptă, cu atât sunt mai puternici la masa negocierilor'', a motivat şefa diplomaţiei europene, care a eşuat recent să impună un plan de ajutor militar prin care statele UE ar fi urmat să ofere Ucrainei anul acesta 40 de miliarde de euro, dublu faţă de anul trecut.

După ce unele state membre au primit cu răceală acest plan, Kaja Kallas a cerut ca alternativă noi contribuţii de 5 miliarde de euro din partea statelor UE pentru achiziţia de obuze destinate armatei ucrainene, dar nici acest plan nu a fost aprobat la summitul european din martie, când liderii europeni au convenit ca acest ajutor să fie acordat Kievului pe bază voluntară.

Cât despre ruşi, ''nici ei nu pot duce acest război la infinit'', a mai justificat Kallas cererea ei privind noi ajutoare militare pentru Ucraina, adăugând că UE va sprijini un plan de pace care să prevadă ''independenţa şi suveranitatea'' Ucrainei.

Ea a insistat din nou şi asupra presupuselor crime împotriva umanităţii comise de Rusia în Ucraina, invocând în acest sens fotografii şi înregistrări pe care le consideră indicii asupra unor crime de război în oraşele ucrainene Bucea şi Mariupol.

În ce priveşte dezbaterea privind dotarea cu arme nucleare, arme de care numai Franţa dispune în rândul celor 27 de state membre ale UE, Kaja Kallas s-a arătat rezervată faţă de această idee. ''Dacă ameninţarea cu folosirea armelor nucleare funcţionează, ceea ce vom vedea în lume va o mai mare proliferare, întrucât toate ţările care se tem de vecinii lor vor dori arme nucleare, aceasta fiind singura modalitate de a se proteja. Şi toate acele ţări care vor râvni la teritoriul vecinilor lor vor dori de asemenea arme nucleare'', a explicat ea.

Statele Unite au anunţat marţea trecută că au încheiat înţelegeri separate cu Ucraina şi Rusia pentru un armistiţiu parţial cu două componente, respectiv garantarea siguranţei navigaţiei în Marea Neagră şi oprirea reciprocă a atacurilor asupra infrastructurilor energetice, potrivit sursei citate.

Dar părţile nu au semnat de atunci niciun document care să detalieze aplicarea acestor înţelegeri. Moscova şi Kievul au promis totuşi că vor respecta armistiţiul energetic, însă apoi s-au acuzat reciproc de încălcarea lui.

Cât despre armistiţiul maritim în Marea Neagră, Rusia a condiţionat aplicarea acestuia de ridicarea parţială a sancţiunilor occidentale împotriva exporturilor ruse de cereale şi îngrăşăminte, solicitare respinsă însă de Comisia Europeană împreună cu circa 30 de state aliate ale Ucrainei care s-au reunit joi la un summit la Paris.