UE propune măsuri de consolidare a acţiunilor umanitare desfăşurate la nivel mondial

Comisia a propus astăzi, 10 martie, consolidarea impactului acţiunilor umanitare desfăşurate la nivel mondial de Uniunea Europeană pentru a răspunde nevoilor umanitare puternic accentuate de pandemia de COVID-19, potrivit unui comunicat al CE în România.

Comunicarea propune o serie de acţiuni menite să accelereze furnizarea ajutorului umanitar prin extinderea bazei de resurse, prin sprijinirea unui mediu mai propice pentru partenerii umanitari şi prin abordarea cauzelor profunde ale crizelor în cadrul unei abordări de tipul "Echipa Europa".

Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Josep Borrell a declarat: "În prezent, o criză umanitară are o durată medie de peste 9 ani, uneori chiar mai mult. Multe dintre crizele umanitare riscă să fie «uitate», cum ar fi cele din Yemen sau din Siria. Dar UE nu uită. Ajutorul umanitar este unul dintre exemplele cele mai concrete ale acţiunii externe a UE şi dovada solidarităţii noastre. Mai mult ca oricând, respectarea dreptului internaţional umanitar trebuie să constituie un element central al politicii noastre externe, pentru a sprijini acţiunile umanitare bazate pe principii şi pentru a proteja populaţia civilă, precum şi pe lucrătorii umanitari care, în întreaga lume, îşi riscă viaţa pentru a oferi populaţiei civile protecţia de care aceasta are nevoie."

UE va institui o nouă capacitate europeană de răspuns umanitar pentru a interveni direct în crizele umanitare, atunci când mecanismele tradiţionale de furnizare a ajutorului umanitar prin intermediul partenerilor UE sau atunci când capacităţile acestora pot fi ineficiente sau insuficiente.

Capacitatea europeană de răspuns umanitar va avea ca scop facilitarea logisticii, inclusiv a transportului, permiţând punerea în comun a resurselor şi facilitând desfăşurarea lor pe teren. Această capacitate ar putea, de exemplu, să asigure evaluări logistice, sprijin pentru desfăşurarea iniţială şi pentru achiziţia, depozitarea, transportul şi/sau distribuţia ajutorului, inclusiv a vaccinurilor împotriva COVID-19, şi pentru furnizarea acestora în ţările fragile. Acţiunile capacităţii europene de răspuns umanitar se vor desfăşura în coordonare şi în complementaritate cu mecanismul de protecţie civilă al UE, pe baza sprijinului operaţional oferit de Centrul de coordonare a răspunsului la situaţii de urgenţă al UE, detaliază comunicatul.

Numărul atacurilor directe şi adesea deliberate ale beligeranţilor asupra civililor, spitalelor şi şcolilor este în creştere, ceea ce constituie o încălcare a dreptului internaţional umanitar.

În 2019 s-au raportat 277 de atacuri împotriva lucrătorilor umanitari, 125 dintre aceştia fiind ucişi. Prin urmare, UE va plasa cu şi mai multă fermitate respectarea dreptului internaţional umanitar în centrul acţiunii externe a UE pentru a proteja populaţia civilă. În mod concret, UE:

- va monitoriza în mod consecvent încălcările DIU;

- va consolida obligaţia de diligenţă în cadrul tuturor instrumentelor externe ale UE;

- se va asigura în continuare că DIU se reflectă pe deplin în politica de sancţiuni a UE, inclusiv prin includerea în mod consecvent a excepţiilor umanitare în cadrul tuturor regimurilor de sancţiuni ale UE.

Ajutorul umanitar nu poate să contracareze singur factorii complecşi care stau la baza conflictelor şi a altor crize. Prin urmare, UE îşi va intensifica eforturile de furnizare a ajutorului de urgenţă printr-o colaborare strânsă cu actorii din domeniul dezvoltării şi al consolidării păcii, combătând cauzele profunde ale crizelor şi promovând soluţii pe termen lung la situaţiile de urgenţă umanitară.

În perioada premergătoare adoptării comunicării prezentate astăzi, Comisia a colectat opinii ale cetăţenilor din cele 27 de state membre cu privire la ajutorul umanitar acordat de UE. Rezultatele sondajului arată un sprijin clar pentru acţiunile umanitare ale UE, 91 % din respondenţi exprimând opinii pozitive cu privire la activităţile de ajutor umanitar finanţate de UE. Aproape jumătate din numărul total al respondenţilor consideră că UE ar trebui să menţină nivelurile existente de sprijin pentru ajutorul umanitar, în timp ce patru din zece respondenţi cred că această finanţarea ar trebui să fie majorată, conchide comunicatul.