Dezvoltarea comerţului online este strâns legată de inteligenţa artificială, mai bine zis de utilizarea ei pe noile platforme şi pentru modelarea unor noi aplicaţii caracteristice fiecărui tip de consumator/client, au afirmat participanţii la "European Digital Commerce Summit 2024", eveniment organizat, ieri, la Bucureşti, de compania VTEX.
În deschiderea dezbaterilor, Prakash Gurumoorthy, general manager VTEX EMEA&APAC a declarat: "În ultimii doi ani, comerţul online a crescut constant, numărul companiilor care apelează la platformele pe care le punem la dispoziţie creşte, dar şi numărul clienţilor, însă prea puţini sunt cei care ne întreabă care sunt provocările cu care ne confruntăm. Companiile solide susţin că fiecare client sau fiecare plan valorează un miliard de euro cu care se pot realiza 65 de aplicaţii. 10% din companiile globale au venituri de câteva sute de miliarde de dolari şi au peste 3000 de aplicaţii. Deci ce au făcut ele pentru promovare comercială, ce au făcut pentru a vinde online? Şi cum au făcut acest lucru fără să ridice preţurile? Mai ales că 33% dintre companii se confruntă cu cheltuieli lunare cum ar fi chirii, achiziţii de maşini, angajări de personal, plata unor dobânzi şi rate pentru creditele bancare luate. (...) Cum devin profitabile? Prin dezvoltarea dialogului cu partenerii, clienţii şi consumatorii, prin multiplicarea cataloagelor oferite, prin integrarea unor procese şi mecanisme din cadrul activităţii, prin bazele de date puse la dispoziţie şi prin mărirea portofoliului pentru parteneri. Viziunea noastră privind dezvoltarea comerţului online este concentrată pe cinci idei care iau în considerare utilizarea inteligenţei artificiale, bazele de date, interacţiunea, comunicarea şi să construim smart, pe baza unui model iniţial, combinat cu 3-4 tipuri hibride. Viziunea noastră se bazează pe utilizarea AI pentru a răspunde provocărilor privind bazele de date, interconectarea lor, prioritizarea unor comenzi, integrarea unor clienţi noi, etc. De aceea, avem în vedere realizarea unor aplicaţii faststore pe relaţiile B2B şi B2C, dar şi unei aplicaţii ce va replica procesele obişnuite de vânzări şi va reduce fricţiunile în cazul intrării unor noi produse în acest lanţ comercial. În acest timp ne gândim şi la mărirea mobilităţii, creştere ce va fi realizată tot prin intermediul AI printr-o altă aplicaţie pick and pack pe care le-o vom oferi clienţilor noştri".
• Dezvoltarea comerţului online probată de vânzările de Black Friday
Dezvoltarea comerţului online poate fi observată foarte bine în timpul evenimentelor de genul Black Friday, când comenzile trimise de clienţi pe internet se majorează double-digit în perioada respectivă, susţin reprezentanţii companiilor care utilizează platformele digitale pentru vânzarea produselor din portofoliu.
Raul Filip, director general adjunct al companiei Altex, a afirmat: "Black Friday e un eveniment de cumpărături care a creat mult entuziasm de-a lungul timpului, dar şi multe polemici. Ediţia din acest an este una bună, cu mai mulţi clienţi pe partea de online comparativ cu anii trecuţi, unde am înregistrat o creştere mai mare a comenzilor şi vânzărilor decât aceea din magazinele fizice, cu mult peste previziunile noastre. Am încercat cu ajutorul tehnologiei să creăm aceeaşi ofertă şi clientul să aibă parte de aceeaşi experienţă în online ca în magazin, adică să aibă acces la toate sortimentele, la aceleaşi preţuri şi servicii".
Rodica Bulăceanu, manager comercial la Humana People to People, a spus că Black Friday a avut rezultate foarte bune inclusiv în industria fashion, unde online-ul a fost cel mai utilizat instrument de achiziţie, cu toate că firma Humana nu este încă prezentă în acest mediu.
Rodica Bulăceanu a precizat: "Observăm că în perioada Black Friday există o tendinţă de achiziţionare prin intermediul telefonului mobil - 80% din cumpărături au fost făcute în această perioadă prin intermediul device-ului respectiv, iar în industria fashin vânzările au crescut cu 15% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Chiar şi noi, care nu activăm încă în comerţul online, am înregistrat de Black Friday vânzări cu 17% mai mult decât acelaşi eveniment derulat în anul 2023. Creşterea respectivă vine în contextul în care anul 2024 a fost unul dificil pentru industria fashion, din cauza creşterii competitivităţii cu produsele de pe platformele chinezeşti, iar a sta în offline, adică a vinde în aceste condiţii doar în magazinele fizice reprezintă o adevărată provocare. Prospectăm şi analizăm intrarea în mediul online, dar pentru business-ul nostru sustenabilitatea reprezintă o valoare de bază. Mutarea business-ului nostru în mediul online ridică anumite provocări datorită faptului că majoritatea articolelor noastre sunt piese unice, dar nu excludem acest aspect pentru că vedem ce se întâmplă cu magazinele care vând online piese vintage".
• Sortarea şi livrarea coletelor, o problemă pentru companiile de curierat din România
Una dintre companiile cu activitate intensă în această perioadă, prin prisma livrării produselor achiziţionate online, este Poşta Română, care anual în perioada octombrie- ianuarie înregistrează o creştere a volumelor livrate clienţilor. Valentin Ştefan, directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română, a arătat: "La Poşta Română, majoritatea volumelor pentru clienţii noştri vin din afara ţării şi atunci Black Friday din România nu coincide întotdeauna cu Black Friday din ţările de origine a mărfurilor respective, motiv pentru care noi nu am simţit această perioadă ca şi cum ar fi una de vârf. În general, perioada de vârf la Poşta Română este începând cu luna octombrie până la finalul lunii ianuarie. E-commerce-ul din România are o perioadă de Black Friday timp de o săptămână, iar companiile de curierat au acest Black Friday timp de 3 luni. Principalul client pentru noi care schimbă volumele este E-mag şi în această perioadă simţim o creştere, numai că relaţia noastră cu această companie este pe anumite tipuri de produse. Este vorba despre produsele voluminoase, mai grele, care nu intră în easy-box sau alte modalităţi de livrare. Tot timpul este mai costisitor să livrezi o cutie de scutece sau de mâncare pentru câini, decât să transporţi un telefon mobil. Aşa că livrarea telefonului mobil se face de către o altă firmă, în timp ce Poşta Română se alege cu livrarea scutecelor. Nu ne deranjează acest lucru, numai că înregistrăm o creştere a livrării acestor produse de Black Friday".
Domnia sa a precizat că Poşta Română nu este o companie de curierat, mai ales că doar 5% din cifra de afaceri a companiei de stat o reprezintă livrările de bunuri.
Cu toate acestea, Valentin Ştefan a menţionat: "Dar pe termen lung nu vrem să neglijăm activitatea de curierat şi dorim chiar să ne extindem în ţările vecine, şi de aceea până la finalul anului viitor dorim să creăm infrastructura necesară. În România, nu pot fi aduse colete din afara ţării în volume mari, deoarece Autoritatea Vamală Română are o capacitate de procesare de maximum 15.000 de colete pe zi, în situaţia în care din afara spaţiului comunitar european vin zilnic între 500.000 şi 800.000 de colete, care sunt direcţionate în Ungaria sau în alte ţări vecine. De aceea, ne dorim să rezolvăm această problemă pe care statul o are şi nu ne interesează neapărat să preluăm noi aceste volume, ci să creăm infrastructura necesară astfel încât sute de mii de colete să fie procesate şi vămuite în România. În acest scop investim în centre de sortare şi în softuri care să ne permită acest lucru. Nici companiile de mare calitate de curierat din ţara noastră nu au o capacitate mare de sortare, cu excepţia Sameday care are o capacitate de procesare situată între 60.000 şi 70.000 de colete. Celelalte companii au fiecare o capacitate maximă cuprinsă între 20.000 şi 25.000 de colete. Aşa că noi vrem să construim o astfel de capacitate, cu parteneri mari din China, după care să punem presiunea necesară şi să sprijinim AVR pentru a participa la această transformare".
• Majorarea TVA ar putea reduce activitatea din e-commerce
Răzvan Afenduli, managing partner la compania Xpert Beauty România, a declarat că firma pe care o conduce a înregistrat anul acesta de Black Friday un plus de 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, cu o creştere mai mare pe comerţul online decât în retailul tradiţional.
"Rezultatele sunt încă în prelucrare pentru a putea şti care a fost motivaţia clienţilor care anul acesta au făcut mai multe cumpărături de Black Friday. Un motiv ar putea fi îngrijorarea creşterii preţurilor începând cu anul viitor când se preconizează noi măsuri fiscale pentru echilibrarea bugetului public, un altul poate fi teama de creşterea inflaţiei, şi de aceea au preferat să cumpere acum ceea ce nu ar mai putea achiziţiona în 2025 sau în 2026. La noi, 90% din clienţi îşi fac documentarea online cu privire la produsele pe care doresc să le achiziţioneze", a precizat Răzvan Afenduli.
Întrebaţi care ar fi factorii care vor marca anul viitor activitatea în domeniul comerţului online, reprezentanţii companiilor au menţionat contextul geopolitic, situaţia economică a României, măsurile fiscale pe care viitorul guvern le va lua pentru echilibrarea bugetului de stat. Oamenii de afaceri arată că o creştere a TVA va duce la o majorare a preţurilor şi la scăderea puterii de cumpărare a cetăţenilor, în ciuda măririlor salariale, şi că de preferat este ca viitorul guvern să facă o ajustare drastică a cheltuielilor bugetare şi a personalului din administraţia publică locală, judeţeană şi centrală.
În ceea ce priveşte oportunităţile pentru e-commerce, antreprenorii din domeniu susţin că noile tehnologii şi aplicaţiile realizate cu inteligenţa artificială vor avea menirea de a reduce costurile operaţionale ale companiilor şi de a facilita interacţiunea cu clienţii, precum şi promovarea unor produse în funcţie de caracteristicile fiecărui client.
• Poşta Română renunţă la oficiile din teritoriu
În cadrul evenimentului, Valentin Ştefan, directorul general al Poştei Române, a afirmat că în viitor compania va renunţa la oficiile poştale din întreaga ţară.
Valentin Ştefan a precizat: "Vom închide oficiile poştale. Miza pentru care încă le ţinem deschise este că totuşi încă avem oameni pentru care avem o datorie morală, care şi-au dedicat viaţa Poştei Române. Sunt oamenii care au lucrat 30-40, unii chiar 50 de ani pentru o companie şi nu poţi sa le spui: «de mâine caută-ţi de lucru». Aşa că gradual începem să le închidem, să reducem activitatea în oficiile poştale. O să vă dau un exemplu: vindeam nişte timbre pentru Ministerul Justiţiei care aveau o valoare de 10 bani. Pentru 10 bani, comisionul nostru era de 5%. Nu poţi să ai salarii şi să fii profitabil când tu faci un maxim de 2 bani din produsul pe care tu îl vinzi. Deci, miza noastră nu este acolo, sigur ne dăunează la reputaţie, la imagine dar oficiile poştale nu sunt profitabile şi nu au niciun viitor. Deci o să le închidem, reducem activitatea, închiriem spaţii, facem mai mulţi bani din închiriere decât din vânzarea de timbre şi transformăm compania într-o companie modernă. Poşta are 162 de ani şi s-a schimbat de-a lungul timpului şi acum cred că e momentul să se schimbe din nou. Ne dorim să avem salarii mai bune, ca salariaţii sa fie mai relaxaţi, încercăm să transformăm prin traininguri şi pregătire profesională salariaţii ca să fie cât mai customer oriented, dar în acelaşi timp oficiul poştal nu are niciun viitor şi nu avem de gând să îl păstrăm".
Menţionăm că Poşta Română este organizată în opt sucursale regionale care coordonează 41 de oficii judeţene de poştă şi Oficiul Poştal Municipal Bucureşti şi are în total o reţea de peste 5.000 de subunităţi poştale la nivel naţional, fiind singura companie de curierat care ajunge în toate localităţile din ţară. 93,52% din pachetul de acţiuni la Poşta Română este deţinut de stat prin Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, iar restul de 6,48% aparţine Fondului Proprietatea.
Opinia Cititorului