English
Acelaşi program electoral este adoptat de doi candidaţi la preşedinţie, doi adversari care altădată erau împreună - George Simion şi Călin Georgescu susţin amândoi Programul politic "Hrană-Apă-Energie" (vezi Rezumatul Programului), care propune o strategie de dezvoltare naţională bazată pe valorificarea resurselor naturale ale României, propunându-şi să asigure autosuficienţa economică, protecţia mediului şi independenţa naţională.
Situaţia cu doi rivali pe unul şi acelaşi program electoral este inedită, dar nu ne face niciun rău şi nu este interzisă.
Ba chiar, dacă toţi candidaţii ar adopta unul şi acelaşi program, competiţia politică s-ar simplifica teoretic, reducând-o la o comparaţie între calităţile omeneşti ale politicienilor care solicită voturi.
Teoretic.
Pentru că, de fapt, practic, asta se şi întâmplă.
Competiţia politică s-a simplificat demult, căci nimeni nu ia în seamă programele politice.
Toţi cetăţenii normali la cap au înţeles că programele politice sunt doar promisiuni electorale mincinoase, un fel de obligaţii formale care trebuie bifate, aşa, de ochii străinătăţii.
Simion şi Georgescu, însă, îşi dispută îndreptăţirea asupra Programului intitulat "Hrană-Apă-Energie", astfel că, deşi Călin Georgescu îl numeşte "programul meu", totuşi George Simion a afirmat că a fost întocmit de Ovidiu Hurduzeu, membru al partidului AUR.
Pe de altă parte, însuşi acest Ovidiu Hurduzeu îi atribuie Programul lui Georgescu: "Proiectul de Ţară «Hrană-Apă-Energie» al dr. Călin Georgescu [...]"
În cele ce urmează voi arăta că ar fi fost mai bine pentru AUR să-şi gândească un Program electoral diferit, deoarece Programul "Hrană-Apă-Energie" nu doar că a fost derivat de Georgescu dintr-un concept globalist, nu doar că este convergent în efecte cu un program sovietic din anii şaizeci, ci este un program şchiop, a cărui aplicare nu şi-ar putea atinge ţinta declarată, aceea de autonomie economică a României.
• "Hrană-Apă-Energie" se trage din conceptul globalist "Food-Water-Energy Nexus"
Titlul "Hrană-Apă-Energie" este preluat de Călin Georgescu de la conceptul globalist "Food-Water-Energy Nexus" (vezi Prezentarea Conceptului), care a început să fie dezvoltat în jurul anului 2011, în special de organizaţii internaţionale precum Forumul Economic Mondial (World Economic Forum) şi Consiliul Mondial al Energiei (World Energy Council).
Conceptul "Food-Water-Energy Nexus" este un răspuns teoretic la creşterea populaţiei globale, schimbările climatice, urbanizarea accelerată şi presiunile asupra resurselor naturale, care, după cum susţin promotorii lui, au impus nevoia gestionării resurselor hranei, apei şi energiei într-un mod interdependent.
Conceptul "Food-Water-Energy Nexus" a fost popularizat la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă Rio+20, în 2012.
Forumul Economic Mondial a avut un rol esenţial în promovare, integrând conceptul în rapoartele privind sustenabilitatea globală.
Programul "Hrană-Apă-Energie" al lui Călin Georgescu şi conceptul "Food-Water-Energy Nexus" împărtăşesc similitudini, dar conduc la rezultate opuse din cauza diferenţelor de aplicare.
Ambele recunosc interdependenţele critice dintre hrană, apă şi energie şi subliniază necesitatea gestionării integrate a acestor resurse pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
Totuşi, Nexusul urmăreşte soluţii globale şi colaborative, bazate pe inovaţie tehnologică şi interconectare internaţională, pentru a răspunde provocărilor planetare, precum schimbările climatice şi deficitul de resurse.
În schimb, programul lui Georgescu pune accent pe autosuficienţa naţională, promovând valorile tradiţionale şi o formă de protecţionism moderat care ar putea conduce la izolare economică, ceea ce limitează deschiderea către cooperarea globală şi inovaţie.
În timp ce Nexusul îşi propune să sprijine competitivitatea globală prin integrarea sustenabilă, programul lui Georgescu riscă să reducă adaptabilitatea şi competitivitatea României, concentrându-se exclusiv pe resursele proprii. Astfel, deşi inspirat de structura Nexusului, programul lui Georgescu schimbă direcţia către o strategie relativ izolaţionistă, cu posibile efecte negative pe termen lung, contrare obţinerii independenţei economice, obligându-ne la o specializare agrară.
• Reducerea la agricultură, planificată de Uniunea Sovietică pentru România, prezentă în Programul "Hrană-Apă-Energie"
Agricultura era destinaţia economică rezervată României, trasată de "Planul Valev" (vezi Rezumatul) în anii şaizeci ai secolului trecut, prin care Uniunea Sovietică dorea să creeze dependenţe reciproce între ţările din lagărul socialist, administrate central de la Moscova.
Citeşte Planul Valev - Rezumat
Aceeaşi unilateralitate a economiei româneşti promovează şi Programul "Hrană-Apă-Energie", pentru că, deşi urmăreşte auto-suficienţa în agricultură, el are limitări semnificative în ceea ce priveşte independenţa industrială.
Fără o componentă de dezvoltare industrială, programul ar putea aduce România într-o situaţie de înrobitoare dependenţă faţă de importurile de produse şi tehnologii industriale, similar cu ceea ce propunea Planul Valev.
Practic, adoptarea Programului "Hrană-Apă-Energie" al lui Călin Georgescu şi al partidului AUR, drept strategie naţională, ne abstrage din tendinţele economice ale Uniunii Europene, nu doar prin ieşirea din reţele internaţionale de aprovizionare, ci şi prin direcţia contrară prefigurată de Raportul de anul acesta "Viitorul Competitivităţii Europene" (vezi BURSA/18 noiembrie/"Raportul Letta şi raportul Draghi versus România" - Theodor Stolojan), coordonat de Mario Draghi şi dat publicităţii în septembrie.
• Ieşirea din UE a economiei româneşti
Raportul Draghi precizează că economia europeană a rămas blocată în industrii tradiţionale, cu posibilităţi limitate de a inova şi de a dezvolta noi străpungeri tehnologice, cele cu potenţial ridicat să sporească productivitatea.
Raportul recomandă investiţii pentru digitalizare, decarbonizare şi economie circulară, adică exact domeniile ignorate de Programul "Hrană-Apă-Energie" (vezi în ce constă "Digitalizarea, decarbonizarea şi economia circulară").
Mario Draghi recomandă acest efort pentru ca Europa să nu rămână "de căruţă" faţă de SUA şi China, ceea ce poate să fie un motiv stupid, superficial, dacă efortul îi împovărează pe cetăţenii europeni şi le aduce necazuri.
Dar necazurile vin şi din dependenţa Europei de economiile care au luat avans, cele ale SUA şi Chinei.
Tot aşa, regresul României la agricultură, fără să dea atenţie suficientă industriei şi tendinţelor sale actuale, poate să aducă necazuri cetăţenilor noştri, deoarece produce efectul invers celui urmărit: în loc să ne câştigăm independenţa, paradoxal, aşa-zisa "autosuficienţă" ne face dependenţi de producătorii industriali, invenţiile şi tehnologiile străinătăţii, în chiar perioada când acestea explodează.
În loc să ne integrăm, ne-am exclude.
Pe de altă parte, Programul "Hrană-Apă-Energie" ridică unele probleme cu privire la aplicarea sa practică şi prezintă unele insuficienţe teoretice, nefiind la curent cu cercetările din guvernanţa policentrică.
Dincolo de Program, Georgescu promovează naivităţi de genul "antreprenorii români trebuie să deţină 51% în orice fel de parteneriat", ceea ce reprezintă o imixtiune aberantă în business-ul privat şi dovedeşte că, hai!, teoria, ca teoria, dar practica îl cam omoară.
Pentru că Georgescu nu a auzit că este posibil ca, de exemplu, să controlezi o societate comercială deţinând doar 5% din acţiunile ei.
Mă rog, acesta este un detaliu nu doar practic, ci şi teoretic...
• Observaţii critice
Deşi vrea să valorifice suveranitatea alimentară şi resursele naturale, Programul are limitări semnificative.
Este centrat pe agricultură şi resurse primare, ignorând dezvoltarea industriilor avansate şi a tehnologiilor moderne, precum IT, inteligenţa artificială şi lipsindu-i detalii de ultimă generaţie privind energiile verzi şi stocarea energiei.
De asemenea, focalizarea pe autosuficienţă poate afecta competitivitatea economică, prin neglijarea integrării în lanţurile globale de valoare (vezi Lanţurile globale de valoare - Rezumat).
Lanţurile globale de valoare (GVC - Global Value Chains) sunt reţele economice descentralizate şi interconectate, unde ţările contribuie la etape diferite ale producţiei globale în funcţie de avantajele lor comparative (resurse, tehnologie, forţă de muncă calificată etc.).
Spre deosebire de Planul Valev, lanţurile globale de valoare sunt rezultatul colaborării voluntare între ţări şi companii, ghidate de piaţă şi cererea globală, fără o coordonare centralizată.
Diferenţa de nuanţă este radicală, căci una este subordonarea prin dependenţă şi alta este integrarea într-un proces de colaborare liber negociată.
GVC favorizează economiile care pot contribui cu produse sau servicii din sectoarele avansate, cum ar fi tehnologia informaţiei, componente industriale sofisticate sau bunuri manufacturate.
O economie concentrată pe sectorul primar, cum ar fi cea promovată de "Hrană-Apă-Energie", ar avea dificultăţi în a se integra eficient în aceste lanţuri. Fără participarea în GVC, o economie riscă să devină izolată, ceea ce poate limita diversificarea şi creşterea economică pe termen lung.
Astfel, Programul celor doi candidaţi la preşedinţie oferă o viziune incompletă pentru o economie modernă şi diversificată.
Totuşi, deşi există puncte de tensiune, o economie bazată pe "Hrană-Apă-Energie" ar putea să se integreze parţial în lanţurile globale de valoare prin:
- Specializarea pe sectoare strategice: România ar putea contribui cu produse agricole ecologice sau energie regenerabilă, care sunt căutate la nivel global.
- Investiţii în tehnologie şi industrii avansate: Includerea unei strategii pentru dezvoltarea tehnologică ar putea permite participarea în etape mai complexe ale lanţurilor globale.
- Colaborare selectivă: România ar putea alege să participe doar în sectoarele care nu contravin priorităţilor de autosuficienţă.
Pe de altă parte, cercetările laureatei Premiului Nobel pentru economie (2009), Elinor Ostrom, asupra guvernanţei policentrice (vezi Rezumatul) ar fi fost extrem de relevante pentru îmbunătăţirea Programului "Hrană-Apă-Energie" propus de Călin Georgescu, conducând la:
- Creşterea sustenabilităţii: Comunităţile locale ar avea un interes direct în conservarea resurselor, reducând riscul exploatării nesustenabile.
- Eficienţă în utilizarea resurselor: Gestionarea descentralizată permite soluţii adaptate specificului local, ceea ce ar duce la utilizarea mai eficientă a resurselor.
- Implicare civică sporită: Prin participare activă, comunităţile ar fi mai responsabile şi ar avea un rol direct în succesul programului.
- Reducerea conflictelor: Mecanismele locale de soluţionare a conflictelor ar putea preveni tensiunile legate de utilizarea resurselor.
Cercetările lui Elinor Ostrom au schimbat fundamental înţelegerea modului în care sunt guvernate resursele comune şi au demonstrat că soluţiile locale, bazate pe guvernanţa policentrică, pot fi mai eficiente decât modelele centralizate sau complet dereglementate.
Practic, ele au condus la modele de guvernanţă mai adaptabile, sustenabile şi participative, influenţând politici publice la nivel global.
Integrarea principiilor lui Ostrom în Programul politic al celor doi candidaţi la preşedinţia României ar fi adus claritate în privinţa guvernanţei resurselor şi ar fi oferit soluţii eficiente pentru implicarea comunităţilor locale în gestionarea sustenabilă a resurselor, fără a crea dependenţă exclusivă de autorităţile centrale.
Absenţa referirilor din Programul "Hrană-Apă-Energie" la conceptul de guvernanţă policentrică, la 15 ani de la decernarea Premiului Nobel (ca recunoaştere a valorii teoretice şi practice a cercetărilor pe acest subiect), relevă carenţe în interesul şi cultura economică a autorului, care s-a limitat la "Food-Water-Energy Nexus".
Desigur, orice Program este perfectibil, doar că acesta nu s-a mai perfecţionat de opt ani.
• Un Program păşunist
Programul "Hrană, Apă, Energie" exprimă o atitudine critică faţă de globalizare, industrializare şi tehnologizare excesivă, văzând în acestea o ameninţare la adresa valorilor tradiţionale, similar respingerii modernităţii întâlnite în păşunism.
Programul pune un accent deosebit pe agricultură şi ruralitate, văzute ca fundament al economiei, similar ideologiei păşuniste, care glorifica legătura profundă cu pământul şi viaţa satului tradiţional.
Autorul amestecă principii biblice nedigerate cu viaţa ţăranilor şi cu agricultura, lăsând impresia că, în afara satului, nu poate fi exersat un creştinism autentic.
Remarc însă două lucruri bune:
1. Faptul că acest program politic a fost produs; el există (spre deosebire de manifestările publice şi declaraţiile autorului său, programul prezintă o anumită coerenţă şi poate fi luat ca bază de discuţie).
2. Faptul că adoptarea lui ca program de guvernare este extrem de improbabilă, pentru că nici Simion, nici Georgescu nu par să fie favoriţi în întrecerea electorală, astfel că nu trebuie să ne temem că va încerca cineva să-l aplice.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 00:56)
Exceptionala analiza! Felicitari!
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 08:15)
Da, mai ales daca este completata de "o fi defect, dar este mai putin purulent decat cel al psd-pnl-usr aceeasi mizerie".
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 17:35)
Din fericire e purulent sovietic, off-side.
2. actiuni
(mesaj trimis de dan în data de 19.11.2024, 04:46)
Explicati va rog cum este posibil sa
controlezi o societate cu deținerea a doar 5 la suta din actiuni.,,Mai detaliat, atât teoretic cât și practic"Va mulțumesc.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 05:54)
Make știe ce spune.
Controlul unei societăți comerciale cu doar 5% din acțiuni este posibil printr-o combinație de factori precum distribuția fragmentată a acționariatului/difuzia amplă, participarea scăzută la adunările generale, formarea de alianțe și influența strategică asupra Consiliului de Administrație sau managementului.
În funcție de circumstanțe, doar una dintre aceste condiții poate fi suficientă
2.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de MAKE în data de 19.11.2024, 07:10)
Multumesc!
Un exemplu - SIF-urile:
In perioada in care pragul de detinere era de 1%, chiar daca SIF-urile aveau milioane de actionari, prezenta la AGA era adesea de doar 1-2% din totalul actionarilor, fie fizic, fie (mai ales) prin reprezentanti.
Uneori, doar cateva zeci de actionari controlau cvorumul, ceea ce crea un aparent dezechilibru in decizii, iar o detinere de 5% (direct sau prin actionari concertati) era, practic, pachetul de control.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 06:10)
In afara de IT in democratie in ce industrii am inovat? Renault a cumparat Dacia, in industria textila au aparut firmele de lohn, producem multe componente si cabluri pentru industria auto, dar totul se face la comanda, firma mama din strainatate aduce masinile, vine cu proiecte, daca maine dispar comenziile de la firma mama, atunci fabrica se inchide. Fabrica ARO s-a inchis, in momentul asta nu producem o masina pick-up, o camineta cu platou, un camion necesar pentru firme mici si mijlocii,. Despre alimente sa nu mai vorbim, importam majoritatea alimentelor, chiar si aluatul congelat pentru paine. Am inchis institutul Cantacuzino, majoritatea medicamentelor le producem sub licenta, era un singur institut care studia rezistenta cladirilor, materialelor de constructii si pe ala am inchis. Am inovat la sifonat banii publici, la videochat, sa tragem teapa gen Caritas, mai nou Nordis, construim cartiere de dormitor si obligam oamenii sa stea efectiv cu orele in trafic, educatia, sanatatea au ramas in urma, etc. Va rog sa scrieti si un articol unde sa enumerati unde am inovat, excelam, suntem o sursa de inspiratie pentru alte tari, ca suntem mandrii de realizarile noastre si suntem competitivi pe plan international si care sa fie un produs autohton fara investitii si/sau import de tehnologie strain.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 06:36)
Bine punctat, anonim!
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 06:50)
Stai linistit ca si in IT e ca lohnul de textile, cu mici exceptii
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 08:18)
Și ar trebui să le producem că să bifăm lista de ceaușisme? Am avut economie autarhică, ce produceam aveau securiștii.
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 09:28)
S-a dus institutul care studia rezistenta cladirilor ma, du-te. ce ne facem fara el.
inovatii mai mici sau mai mari se fac zilnic dar e mai usor sa vedem doar negativele, care sunt, nu e sanatos nici sa cadem in cealalta extgrema, unde-i totul roz la noi in tara.
Chat gpt:
După Revoluția din 1989, România a înregistrat o serie de inovații în diverse domenii, de la tehnologie și medicină până la cultură și antreprenoriat. Iată câteva exemple notabile:
1. Tehnologie și IT
Bitdefender: Una dintre cele mai importante companii de securitate cibernetică din lume, fondată în 2001 de Florin și Măriuca Talpeș. Bitdefender este cunoscut pentru soluțiile sale de antivirus și securitate IT utilizate la nivel global.
UIPath: Fondată de Daniel Dines și Marius Tîrcă, această companie este lider mondial în automatizarea proceselor robotizate (RPA). UIPath a devenit primul "unicorn" al României, ajungând să fie listată pe bursa din New York.
Elrond Network: O platformă blockchain inovatoare, creată de frații Beniamin și Lucian Mincu împreună cu Lucian Todea, care oferă tranzacții rapide și accesibilitate pentru tehnologii descentralizate.
2. Medicină și Biotehnologie
Laserul de la Măgurele (ELI-NP): Partea românească a proiectului european Extreme Light Infrastructure găzduiește cel mai puternic laser din lume, cu aplicații în medicină, fizică nucleară și alte domenii.
Descoperiri medicale: Cercetătorii români au adus contribuții importante în oncologie, boli rare și neurochirurgie, utilizând tehnologii de ultimă generație și inovații în tratamente personalizate.
3. Transporturi și Energie
Autonom Rent-a-Car: Un model de afacere inovator în industria de transport și mobilitate, oferind servicii de închiriere de mașini și leasing operațional.
Dacia Spring: Produsă în România, aceasta este prima mașină electrică din portofoliul Dacia, destinată pieței europene.
4. Cultură și Educație
Platforme educaționale: Proiecte precum Brio (platformă de testare standardizată) sau Adservio (management educațional) au transformat modul în care se face educație în România.
Festivaluri culturale: Evenimente precum Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu sau Festivalul Untold s-au remarcat prin capacitatea de a atrage audiențe internaționale și de a inova în domeniul organizării de evenimente.
5. Antreprenoriat și Agricultură
Fermierii inovatori: Tehnologii moderne au fost integrate în agricultură, cum ar fi dronele pentru monitorizarea culturilor, senzorii pentru analiza solului și irigațiile automatizate.
Proiecte sustenabile: Start-up-uri precum Solar Eco Systems promovează inovații în energie verde și sustenabilitate.
6. Gaming și Industria Creativă
Ubisoft România: Cu studiouri mari în București și Craiova, compania a participat la dezvoltarea unor jocuri video celebre precum seria Assassin's Creed.
Amber: Un studio de gaming independent românesc, care colaborează cu mari companii internaționale.
Acestea sunt doar câteva exemple de inovații românești de după Revoluție. Ele reflectă adaptabilitatea și creativitatea românilor în diverse domenii.
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 10:51)
- UiPath are potential, dar din pacate inca nu performeaza ,
conform google finance -83,27 % în ultimii 5 ani
- are sediul in New York, Statele Unite
- Dacia Spring parca a fost produsa in China , Dacia e cumparata de Renault,
- Ubisoft Entertainment este o companie franceză, nu o marca locala
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 11:04)
Corect punctat.
3.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 11:22)
"S-a dus institutul care studia rezistenta cladirilor ma, du-te. ce ne facem fara el."
se darama cladirile construite pe repede inainte, omoara oameni nevinovati si ne miram cum se intampla asemenea nenorociri. Am vazut in Turcia cum au rezistat cladirile la cutremur.
3.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 11:49)
nu pt ca nu sunt norme, ci pt sa s-a dat spaga si nu s-au respectat. du-te la un proiectant sa-ti faci proiect de casa sa vezi dc iti face dupa cum vrei sau cu respectarea normelor de rezistente in vigoare.
sunt studiate, ce sa se tot studieze. cred ca-s internationale deja.
4. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 19.11.2024, 08:47)
...
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 09:58)
e adevarat ca in agricultura guvernul ar trebui sa faca mai multe. cum e in ungaria, cam tot ce se manaca e produs la ei , si sunt f bune. dar ce stiu, au zone, intr-o zona se produce doar usturoi si ceapa, altuneva rosii, ardei castraveti etc. asa n-ai supraproductie, si nici penurie in alti ani.
de ex programul tomata. s-au bagat bani, dar rezultatele sunt cum sunt,iarna rosii romanesti tari sa-ti spargi capul cu ele. nu avem clima spaniei sau a turciei. in schimb avem de multe ori in magazine, cartofi import, ceapa /usturoi din olanda sau china, mere din polonia, varza lipseste in sezon etc. deci ceva nu merge. e clar ca guvernul ar trebui sa faca un pic de organizare cu fermierii, nu sa lase totul la noroc.
energia , la fel, pana acum s-au pus bete-n roate, vezi dragnea cu "nu ne vindem tara", si a blocat proiectul neptun deep, intre timp turcii deja scot gaz din bula comuna cu Romania. nuclearelectrica la fel, priect blocat de guvern(psd?)de peste 10 ani. intre timp costurile cred ca s-au dublat. politica dividende 90% din profit sau mai mult, si dup-aia te plangi ca nu-s investitii. basca "management" pe pile de partid.
apa habar n-am dar e limpede ca trebuie organizata si optimizata si resursa de apa.
proiectul , multi zic ca e simplist dar e baza, mancare, energie si apa, ai baza pusa la punct, poti visa si la mai mare. avem de toate in Romania, pamant fertil, petrol, gaz, apa etc dar mergem cu frana de mana trasa, cand am plecat din comunism, am uitat sa lasam frana de mana (hotia si prostia guvernantilor care-s tot cei ce au bagat Romania in foame si intuneric inainte de 89, in timp ce nomenclaturistii huzureau).
nu cred ca aur ar face mai bine, cine sa faca, seful de galerie? nationalizarea petrom, aia vrea, exact ce merge bine, sa stricam. lasa-ne.
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 11:32)
Desigur, vax, hrana, apa, energie, ce mai prostie.
Mai bine Petrov, mai bine extensia lui si exponenta securiattii, lucratoarea Lasconi.
6.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 11:42)
Asta e concluzia ta. Articolul nu spune asta.
6.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 6.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 12:11)
Alea sunt obsesiile lui si musai apar peste tot,nu conteaza tema articolului,poate sa fie si despre rachiu de macese.Crede ca nu-i mai citesc oamenii obsesiile insirate pe toate canalele si si-a zis ca ar fi super sa insiste.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 12:39)
Si Hrusciov a vrut cindva sa aiba o Romanie eminamente agricola alaturi si poate la vremea respectiva nu ar fi fost rau .A venit Ceausescu si a vrut sa devina el entitatea tehologica a universului ce depaseste Occidentul decadent si imoral .Nu a reusit cum nici cei doi nominalizati nu vor reusi vreodata .Costurile de productie au depasit cu mult pretul oferit de piata pentru intreaga productie economica a Romanie multilateral dezvoltate , cu foarte mici exceptii .Teoretic asa este dar faptic lucrurile sunt extrem de complicate in Romania .Recentele alegeri din SUA ne-au aratat foarte clar care este situatia votului si cine sunt cei care au votat procentual si pe Harris si pe Trump .Totul este la vedere .Stim exact care sunt procentele atasate unor comunitati religioase, unor etnii, ce fac parte din natiunea SUA, cine si citi barbati sau cite femei, albi, negri sau hispanici, au votat , cine sunt votantii procentual aflati pe grupe de virsta sau cine sunt participantii la vot atasati migratiei din SUA.Stim si care este componenta famililor celor care concureaza in alegeri si stim si de unde provin stramosii acestora cum stim si etnia atasata acestor concurenti . Practic ni se arata totul .In Romania nu stim nimic din toate acestea .Nu stim cine face parte din familia concurentilor cine au fost mosii si stramosii persoanelor ce concureaza sau cine au fost strubunii acestor oameni .Nu stim etnia declarata a acestor oameni asa cum este totul scris in recensaminte .Nu stim procentul votului atasat diferitelor categorii sociale de felul maghiarilor , secuilor , moldovenilor , ardelenilor , mehedintenilor , dobrogenilor , arominilor ,banatenilor, evreilor ,s.a.m.d. Vedem doar niste cetateni ce ne prezinta niste programe iluzorii care nu vor fi respectate niciodata .Singurele planuri respectate sunt cele impuse de catre Bruxelles prin PNRR. Practic alegerile din Romania sunt un imens necunoscut .Practic romanii nu stiu absolut nimic despre aceste persoane ce se revendica ca si formatori de Partide .Este timpul sa aflam totul despre ei .Poate cineva din Media sau chiar autorul textului sa ne aduca in fata o imagine clara .Un moment al adevarului trebui spus acum .Comunismul ne-a pacalit timp de zeci de ani .Poate cineva are curaj .
8. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 15:20)
Din pacate Romania nu se mai poate lauda nici macar cu agricultura am ramas codasii codasilor la toate capitolele
8.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 8)
(mesaj trimis de anonim în data de 19.11.2024, 16:11)
inainte atat se facea, se lauda ceasca cu depasiri pe toate liniile.
realitatea, nu gaseai nici macar adidasi de porc sau gheare de pui.
azi e problema ca nu mai e la lidl ciocolata dubai si nu a mers netflixul la meciul lui Tyson.
am stat 3 ore la coada pt 10 oua. si n-am prins ca n-am putut sa ma imbulzesc, cred ca aveam vreo 10 ani, nu ajungeam nici la respectivul gemulet macar. m-am dus acasa cu plasa goala si m-am uitat cum iar s-a depasit norma de productie la oua. si la carne si la lapte cereale , miere tot tot perfect, lideri mondiali.