UE va amâna aplicarea de noi sancţiuni Rusiei dacă Navalnîi va fi eliberat

UE va amâna impunerea de noi sancţiuni unor indivizi ruşi dacă Kremlinul îl va elibera pe activistul pro-democraţie Aleksei Navalnîi, au anunţat luni miniştrii de externe ai UE, care l-au trimis pe şeful diplomaţiei europene la Moscova, vizita urmând a avea loc săptămâna viitoare, relatează agenţia Reuters, citată de Rador, conform Hotnews.

În ciuda apelurilor statelor baltice, Italiei şi României de a se impune sancţiuni unor oficiali ruşi ca răspuns la încarcerarea lui Navalnîi la revenirea lui în Rusia din Germania pe 17 ianuarie, Berlinul a presat pentru a i se acorda Moscovei mai mult timp.

"Am convenit azi să aşteptăm decizia instanţei, să aşteptăm să vedem [...] dacă Aleksei Navalnîi va fi eliberat după 30 de zile", a declarat presei ministrul german de externe Heiko Maas după întrevederea cu omologii săi din UE. "Încă nu s-a terminat."

Navalnîi, cel mai cunoscut opozant al preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat şi închis sub acuzaţia de violare a condiţiilor de eliberare condiţionată, după ce se întorsese în Rusia pentru prima oară în urma otrăvirii sale în august cu o neurotoxină considerată de Germania de uz militar.

El îl acuză pe Putin că a ordonat asasinarea sa, fapt negat de Kremlin. Simpatizanţii lui au organizat sâmbătă proteste în toată ţara, care au dus la peste 3.000 de arestări şi la intensificarea apelurilor internaţionale pentru eliberarea lui Navalnîi.

Sâmbătă în centrul Moscovei, unde reporterii Reuters au estimat că s-au adunat 40.000 de persoane pentru cele mai mari mitinguri neautorizate din ultimii ani, poliţia a fost văzută arestând oameni cu brutalitate şi înghesuindu-i în dubele din apropiere.

Şeful diplomaţiei UE Josep Borrell a declarat că va merge săptămâna următoare la Moscova pentru a presa Kremlinul să-i elibereze pe manifestanţi şi pe Navalnîi. Liderii UE ar putea discuta orice fel de noi măsuri la reuniunea lor programată în 25-26 martie, a declarat el.

Ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis declarase anterior că UE trebuie să trimită "un mesaj foarte clar şi decisiv" Moscovei, presând blocul să adopte sancţiuni pe baza noului său cadru de lucru privind sancţiunile pentru încălcarea drepturilor omului, care permite adoptarea rapidă a sechestrului pe active şi a interdicţiei de călătorie.

UE are deja în vigoare sancţiuni împotriva Rusiei în domeniile energetic, financiar şi militar din cauza anexării de către ea a peninsulei Crimeea în 2014. A impus deja sancţiuni pentru şase oficiali ruşi apropiaţi de Putin pentru otrăvirea lui Navalnîi, dar şi pentru o entitate responsabilă cu distrugerea arsenalului chimic sovietic.

Celelalte două ţări baltice, Letonia şi Estonia, susţin noi sancţiuni contra unor indivizi din Rusia, iar duminică ministrul italian de externe a declarat că ţara sa e gata să sprijine noi sechestrări de active şi interdicţii de călătorie. România şi-a exprimat luni public sprijinul pentru sancţiuni.

Germania şi Franţa, principalele puteri UE, vor avea rolul crucial în decizia de a i se impune noi sancţiuni Rusiei, de unde blocul importă mari cantităţi de petrol şi gaze.