UE va analiza costurile crizei refugiaţilor

Actualizare 19:20 Angela Merkel cere Greciei să protejeze mai bine frontierele externe ale UE

Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut sâmbătă Greciei să protejeze mai bine frontierele externe ale Uniunii Europene, în contextul în care Germania se confruntă cu un număr tot mai mare de imigranţi în ultimele săptămâni, transmite AFP.

''Grecia trebuie să îşi asume şi ea responsabilităţile în protecţia frontierelor externe ale UE, protecţie care nu este asigurată în prezent'', a estimat Angela Merkel, la o reuniune a partidului său, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), desfăşurată la Berlin.

Germania, care se aşteaptă la un număr record de 800.000 de solicitanţi de azil în acest an, susţine în acelaşi timp consolidarea dialogului cu Turcia cu privire la protecţia graniţelor externe ale Uniunii. ''Trebuie să intensificăm urgent acest dialog'' cu Ankara, a accentuat şefa executivului german.

Ea a reafirmat că în Germania vor putea rămâne doar migranţii care au nevoie de protecţie ca urmare a faptului că în ţările lor au loc conflicte armate sau pentru că sunt supuşi persecuţiilor politice.

''În schimb, cei care nu au nevoie de această protecţie, cei care vin din motive economice - la rândul lor de înţeles - nu pot avea perspective de a rămâne aici. Trebuie să spunem clar acest lucru, pentru că altfel nu vom putea să asigurăm protecţia adecvată celor în nevoie'', a afirmat Merkel.

Circa 40% dintre cererile de azil înregistrate în Germania în perioada ianuarie - iulie acest an au fost depuse de cetăţeni ai unor ţări din Balcani.

(S.A.)

-------------

Actualizare 14:55 Werner Faymann: UE trebuie să penalizeze ţările care se opun cotelor privind imigranţii

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, critică vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene, informează Der Spiegel.

"Oponenţii sistemului cotelor privind imigranţii nu ar trebui să fie prea siguri de această poziţie", avertizează cancelarul Austriei.

Oricine se sustrage responsabilităţilor trebuie să fie penalizat financiar, "spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE", a spus Faymann într-un interviu acordat revistei germane Der Spiegel.

(S.A.)

-------------

Actualizare 11:40 Băsescu: "UE nu şi-ar fi permis să anunţe o cotă de refugiaţi pentru România făra să mă consulte"

Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, a declarat vineri seară că, dacă ar fi fost încă în funcţie, Comisia Europeană "nu şi-ar fi permis" să anunţe o cotă obligatorie de refugiaţi pentru România, fără să îl consulte, transmit surse din presă.

Traian Băsescu a comentat, astfel, declaraţia preşedintelui Klaus Iohannis pe marginea acestui subiect.

"Eu am sesizat ceva ce mi se pare extrem de delicat: afirmaţia că aceste cote s-au stabilit de Comisie fără a consulta statele membre. Nu cred că, dacă aş fi fost la Cotroceni, Comisia şi-ar fi permis să anunţe o cotă pentru România fără să mă consulte. Sunt convins că multe state au fost consultate. (...) Este evident, pentru cine înţelege mecanismele de discuţie şi abordările, că România la un moment dat a acceptat această cotă, stabilită exact pe algoritmul pe care acum îl critică (preşedintele Iohannis - n.r.). Eu aş fi avut o poziţie extrem de severă împotriva repartizării şi a măcar unui singur refugiat. Nu sunt de acord cu aşa ceva şi este şi neconstituţional", a spus Băsescu.

În opinia fostului şef al statului, momentul de faţă este unul "al demnităţii, pe care statele nu au dreptul să nu îl valorifice", considerând că românii au fost "umiliţi" până acum prin modul în care a fost tratată, la nivel european, problema romilor stabiliţi în alte state, dar şi cea a aderării la spaţiul Schengen.

"România nu are nicio responsabilitate pentru colapsul instituţiei care se numeşte Schengen, pentru colapsul instituţiei care se numeşte Tratatul de la Dublin", a adăugat Băsescu.

El a reluat avertismentul că problema refugiaţilor este o chestiune de securitate şi că statele care nu iau în calcul acest aspect "vor plăti scump pe termen mediu şi lung, pentru că nu le schimbă nimeni obiceiurile extremiştilor", el fiind convins că printre refugiaţi se află şi extremişti musulmani.

Fostul preşedinte consideră că România are propriile probleme legate de imigraţie, având în vedere că în ultimii şase ani în ţara noastră au venit peste 22.000 de cetăţeni din Ucraina şi Republica Moldova.

Traian Băsescu a mai declarat vineri seară că o soluţie pentru rezolvarea problemei numărului de refugiaţi ce ar trebui preluaţi de ţara noastră ar fi ca preşedintele Klaus Iohannis să ceară o hotărâre a Parlamentului în acest sens.

"Are o singură soluţie: blocaj pe 14 (septembrie - n.r.) la JAI şi imediat să îşi pună în spate o decizie a Parlamentului României. Trebuie o decizie a Parlamentului, în care ori dai peste cap ce s-a acceptat iniţial şi spui că România nu primeşte, ori spui: eu atât primesc de acum şi până în următorii 50 de ani, ca să nu fie preşedintele în situaţie de a-şi trage vorba înapoi", a spus Băsescu.

Fostul şef de stat consideră că România poate rezista în faţa acestor negocieri "cu voinţă", singura "vulnerabilitate", în opinia sa, fiind aceea că în luna mai ţara noastră a acceptat cota de circa 1.800 refugiaţi, stabilită după o primă evaluare făcută la nivel european.

În ceea ce priveşte varianta organizării unui referendum pe această temă, Traian Băsescu a spus că nu consideră că ar fi o soluţie.

(S.A.)

-----------

Comisia Europeană va analiza costul crizei imigranţilor ce riscă să apese asupra bugetelor european şi naţionale, a anunţat preşedinţia rotativă luxemburgheză a UE vineri după o reuniune la Luxemburg, transmite AFP.

"Am cerut Comisiei să facă o analiză economică şi financiară a impactului financiar pe care criza refugiaţilor îl poate avea", a declarat ministrul de finanţe luxemburghez, Pierre Gramegna, la sfârşitul unei întâlniri cu omologii săi europeni.

Această cerere a fost făcută în timp ce unele state membre sunt reticente să participe la un proiect al Comisiei Europene de a repartiza 160.000 de refugiaţi ajunşi în Europa prin ţări cu frontiere copleşite de afluxul lor, Ungaria, Italia şi Grecia, notează France Presse.

"Preşedinţia luxemburgheză a invitat Comisia să facă o analiză pentru a evalua dacă criza refugiaţilor poate fi considerată o circumstanţă extraordinară în cadrul regulilor pactului de stabilitate şi creştere", a adăugat el.

"Comisia este gardianul tratatelor şi întotdeauna va aplica regulile pactului de stabilitate şi creştere la toate statele membre într-un mod consistent, luând în considerare toţi factorii", a declarat la rândul său comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici.

"Aceasta se va face în timp util", a adăugat el. Unele ţări europene ar dori o relaxare a regulilor bugetare pentru a se implica în criza migranţilor, precum Austria, Italia şi Irlanda.

Banca Europeană de Investiţii a indicat de asemenea că este gata să ofere ajutor în depăşirea crizei refugiaţilor. "BEI a fost în trecut flexibilă şi a furnizat ajutor de urgenţă în caz de catastrofe naturale. Putem şi trebuie să facem acest lucru de asemenea pentru criza umanitară actuală", a declarat preşedintele ei Werner Hoyer.