Un an de război în Orientul Mijlociu

Orientul Mijlociu se află, de un an, în febra războiului, după ce teroriştii Hamas au decis să intre ilegal în Israel, să ucidă tineri, bătrâni şi copii şi să ia ostatici câteva sute de persoane, în majoritate civili, pentru a-şi realiza scopurile politice. Practic, în 7 octombrie 2023, Hamas a lansat un atac surpriză devastator asupra Israelului, care a marcat începutul unui nou capitol sângeros în conflictul israeliano-palestinian. În decursul unui an, această agresiune a transformat din temelii nu doar raporturile dintre Israel şi teritoriile palestiniene, ci a implicat şi alte ţări din Orientul Mijlociu, escaladând tensiunile internaţionale.

Atacul declanşat în urmă cu un an a inclus lansarea a peste 5.000 de rachete în sudul şi centrul Israelului şi infiltrarea terestră a peste 3.000 de militanţi în oraşele şi kibbutz-urile din apropierea Fâşiei Gaza. Hamas a atacat civililii israelieni în propriile case, ucigând peste 1.200 de persoane şi capturând 251 de ostatici, printre care şi cetăţeni străini. Israelul a reacţionat prompt, lansând atacuri aeriene masive şi declarând starea de război. Din cei 251 de ostatici, doar 105 au fost recuperaţi până în prezent de forţele israeliene, potrivit Jerusalem Post şi Times of Israel,

În perioada octombrie-noiembrie 2023, forţele israeliene au lansat o serie de atacuri terestre în Gaza, cu scopul de a distruge infrastructura militară a Hamas. Au fost afectate grav oraşe ca Gaza City şi Khan Yunis. Datorită prelungirii conflictului, blocada impusă de Israel asupra Fâşiei Gaza a dus la o criză umanitară, cu lipsuri acute de apă, hrană şi medicamente. Statele Unite şi aliaţii europeni au sprijinit Israelul cu echipamente militare avansate şi ajutoare financiare.

La începutul anului 2024, operaţiunile Israelului s-au concentrat asupra tunelurilor folosite de Hamas pentru contrabandă şi deplasări rapide. În ciuda eforturilor Israelului de a distruge reţeaua subterană a Hamas, gruparea teroristă a reuşit să continue atacurile de gherilă, fiind sprijinită şi de Hezbollah, grupare teroristă din Liban, susţinută financiar de Iran. Militanţii Herzbollah au intensificat atacurile de la frontiera nordică a Israelului, provocând zeci de morţi şi escaladând conflictul la o dimensiune regională. De aceea, înb perioada aprilie - septembrie 2024, conflictul s-a extins în nordul Israelului şi, de aceea, pentru a stopa atacurile celor de la Hezbollah, autorităţile de la Tel Aviv au lansat o ofensivă majoră în sudul Libanului, bombardând infrastructura gurpării teroriste şi eliminând comandanţii de rang înalt atât ai acestei grupări, cât şi ai Hamas. În acelaşi timp, atacuri cibernetice şi militare între Israel şi Iran s-au intensificat. Iranul, prin intermediul proxy-urilor sale din Irak şi Siria, a desfăşurat atacuri împotriva bazelor israeliene din regiune.

Citeşte Bursa de Valori din Tel Aviv, pe plus la un an de război

Pe parcursul conflictului, potrivit Institutului de Studiere a Războiului (ISW), dar şi cotidienelor Jerusalem Post, Times of Israel şi site-ului Al Jazeera, bilanţul victimelor a crescut exponenţial, astfel:

- Israel: Peste 1.200 de civili şi soldaţi au murit în primele zile ale conflictului, majoritatea fiind ucişi în timpul atacurilor iniţiale ale Hamas. În total, până în octombrie 2024, 728 de soldaţi israelieni şi-au pierdut viaţa în luptele armate care au avut loc cu teroriştii Hamas în Fâşia Gaza. 4.576 de soldaţi israelieni au fost răniţi în conflictul din ultimul an.

- Gaza: Potrivit rapoartelor ONU, peste 40.000 de palestinieni şi-au pierdut viaţa în Fâşia Gaza, majoritatea fiind civili prinşi în atacurile aeriene şi în ciocnirile de la sol. Criza umanitară a afectat aproape două milioane de oameni, lăsând mulţi fără acces la apă, electricitate sau asistenţă medicală. De aceea, 90% din populaţia din Fâşia Gaza şi-a părăsit domiciliile.

- Liban: Conflictul din sudul Libanului a provocat moartea a aproximativ 3.000 de persoane, majoritatea fiind militanţi Hezbollah, dar şi civili care au fost prinşi în bombardamentele israeliene.

- Forţele armate israeliene (IDF) afirmă că au eliminat 17.000 de terorişti în Fâşia Gaza, cel puţin 800 terorişti în Liban, că au distrus 4700 tuneluri şi 11.000 de locaţii controlate de Hamas şi Hezbollah. Datele IDF spun că armata a ucis opt comandanţi de brigadă Hamas şi pe cei de rang echivalent, precum şi peste 30 de comandanţi de batalion. Peste 165 de comandanţi şi agenţi ai companiei Hamas cu un rang similar au fost, de asemenea, ucişi, potrivit datelor. IDF mai susţine că de la începutul războiului, peste 26.000 de rachete şi drone au fost lansate către Israel din Palestina, Liban, Yemen, Siria şi Iran. Potrivit armatei israeliene, este vorba despre 13.200 de proiectile trase din Gaza - cel puţin 5.000 numai pe 7 octombrie 2023 -, 12.400 din Liban, aproximativ 60 din Siria, 180 din Yemen şi 400 din Iran - acesta din urmă în cle două atacuri masive directe asupra Israelului din 13 aprilie şi 1 octombrie 2024.

• Proteste pro-Palestina în universităţile occidentale, atacuri teroriste în Europa

În urma invaziei Israelului în Fâşia Gaza pe 7 octombrie 2023, reacţiile internaţionale au fost puternice şi diverse, declanşând un val de proteste în multe centre universitare din Occident şi escaladând tensiunile la nivel global. Protestele respective au devenit omniprezente în multe campusuri universitare din Statele Unite, Europa şi alte părţi ale lumii. Studenţi şi activişti s-au mobilizat în marile universităţi din SUA (Harvard, Berkeley, Columbia) şi în ţări precum Regatul Unit, Franţa, Germania şi Canada, pentru a demonstra solidaritate cu populaţia din Gaza şi pentru a denunţa acţiunile militare israeliene. La Harvard, o scrisoare publicată de mai multe grupuri studenţeşti a declarat Israelul drept "responsabil exclusiv" pentru violenţele din regiune, provocând controverse naţionale şi atrăgând critici din partea liderilor politici şi a comunităţii evreieşti din SUA. În Marea Britanie, universităţi precum Oxford şi Cambridge au fost scena unor demonstraţii în care studenţii au scandat sloganuri anti-război şi pro-Palestina, cerând încetarea violenţelor şi soluţionarea pe cale diplomatică a conflictului.

Aceste proteste au fost adesea marcate de tensiuni între susţinătorii cauzei palestiniene şi cei ai Israelului, în special pe fondul unei creşteri a antisemitismului în unele părţi ale Europei. Autorităţile din mai multe ţări europene au avertizat asupra radicalizării tinerilor şi au intensificat măsurile de securitate în campusuri şi zone publice unde au avut loc manifestaţii mari.

În contextul acestui val de proteste şi a escaladării violenţei în Orientul Mijlociu, Europa a fost lovită de mai multe atacuri teroriste în 2023 şi 2024, legate direct de conflictul israeliano-palestinian şi de retorica extremiştilor islamici. În special, Belgia şi Franţa au fost ţintele unor atacuri brutale care au avut loc în lunile ce au urmat invaziei israeliene în Gaza.

- Atentatul din Bruxelles, Belgia (16 octombrie 2023): Un bărbat radicalizat, inspirat de ideologia extremistă islamică, care a declarat pe o reţea de socializare că este membru al grupării teroriste Statul Islamic, a împuşcat doi suedezi şi a rănit grav încă o persoană, înaintea partidei de fotbal dintre Belgia şi Suedia. Ulterior, în 6 decembrie 2023, un bărbat a deschis focul într-un centru comercial aglomerat din Bruxelles, ucigând trei persoane şi rănind alte zece. Atacatorul a declarat în timpul atacului că acţiona "în numele Palestinei" şi că răspundea "atrocităţilor comise de Israel în Gaza". Autorităţile belgiene au considerat atacul un act de terorism, declanşând investigaţii ample asupra celulelor extremiste din regiune.

- Atacurile şi ameninţări teroriste în Franţa (octombrie -decembrie 2023): Franţa a fost, de asemenea, lovită de un val de ameninţări şi violenţe teroriste după intensificarea conflictului din Gaza. În perioada care a urmat atentatului din 16 octombrie de la Bruxelles, mai multe aeroporturi din Franţa s-au confruntat cu alarme teroriste, mai multe curse aeriene fiind întârziate sau anulate. Cele mai multe astfel de situaţii au fost înregistrate pe aeroporturile din Strasbourg şi Paris. Ulterior, în decembrie, un bărbat a înjunghiat mortal la Paris patru persoane într-un parc public, afirmând că atacul a fost o "răzbunare pentru Gaza". Acesta a fost urmat de un alt incident în Marsilia, unde un bărbat a încercat să detoneze o bombă într-o staţie de metrou, dar a fost oprit la timp de forţele de securitate.

Aceste atacuri au alimentat temerile privind posibila escaladare a terorismului în Europa, într-o perioadă în care tensiunile legate de Orientul Mijlociu continuau să crească. Guvernele europene au intensificat măsurile de securitate în urma acestor atacuri, cu un accent pe supravegherea grupărilor radicalizate şi a reţelelor teroriste asociate conflictului israelo-palestinian.

• SUA - de partea Israelului, CPI a emis mandate de arestare pentru liderii Hamas şi pentru Benjamin Netanyahu

Statele Unite au fost cel mai puternic susţinător al Israelului pe durata întregului conflict. În primele zile după atacul Hamas, preşedintele Joe Biden a ordonat desfăşurarea unui grup de portavioane în Mediterană şi a aprobat trimiterea de echipamente militare avansate. Congresul american a aprobat un pachet de ajutor financiar şi militar de 14 miliarde de dolari pentru Israel. Alţi aliaţi occidentali, precum Marea Britanie. Franţa şi Germania, au trimis la rândul lor sprijin logistic şi financiar pentru a ajuta Israelul în lupta împotriva Hamas.

De-a lungul conflictului, Consiliul de Securitate al ONU a încercat în repetate rânduri să adopte rezoluţii pentru încetarea focului şi pentru accesul umanitar în Gaza, însă multe dintre aceste rezoluţii au fost blocate de Statele Unite, care au folosit dreptul de veto pentru a proteja interesele Israelului. La nivel internaţional, Curtea Penală Internaţională (CPI) a lansat o investigaţie asupra presupuselor crime de război comise de ambele părţi. Hamas a fost acuzat de crime împotriva umanităţii pentru uciderea civililor israelieni şi pentru utilizarea ostaticilor, în timp ce Israelul a fost investigat pentru utilizarea forţei disproporţionate în atacurile asupra zonelor dens populate din Gaza.

În urma anchetei desfăşurate, procuroprul general al Curţii Penale Internaţionale a emis mandate de arestare pentru săvârşirea de crime de război atât pe numele liderilor Hamas - majoritatea dintre ei fiind ucişi între timp de forţele israeliene, cât şi pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a altor membri ai guvernului de la Tel Aviv, printre care se numără şi fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant.

Din păcate, deşi a trecut un an de când conflictul mocnit din Orientul Mijlociu a fost escaladat de incursiunea teroriştilor Hamas, situaţia din zonă este una tensionată mai ales că în aprilie şi în septembrie Iranul a atacat Israelul prin trimiterea de rachete balistice şi drone. Din fericire, cele două atacuri masive au fost respins de Israel prin sprijinul Iron Dome, dar şi cu ajutorul SUA, Franţei şi Marii Britanii care au utilizat în acest scop forţele armate trimise în Marea Mediterană, cât şi cu ajutorul unor vecini precum Iordania care a doborât o parte din rachetele trimise de autorităţile de la Teheran. Deşi sprijinul internaţional pentru o soluţie cu două state - Israel şi Palestina - rămâne puternic, presiunile cresc în continuare prin prisma dorinţei Iranului de a-şi extinde influenţa politică şi militară în întreaga regiune. De aceea, actuala criză, în ciuda sprijinului militar oferit Israelului, nu pare să se apropie de o rezolvare paşnică, iar Orientul Mijlociu rămâne un teren de confruntare pentru puterile regionale şi globale.