Un dezastru numit Bidenomics

Într-un interviu recent acordat CNN, preşedintele Biden a ajuns la o "viteză" de aproape o minciună pe minut, după cum arată un articol din New York Post.

Jurnaliştii au analizat interviul acordat de preşedintele SUA şi au ajuns la concluzia că "Biden spune o minciună pe minut", în condiţiile în care durata conversaţiei a fost de circa 17 minute, iar numărul "exagerărilor" a fost de 15, inclusiv cele referitoare la politica internă şi externă.

Cele mai neruşinate minciuni s-au referit la situaţia economică, în condiţiile în care diferitele programe anunţate în timpul mandatului, promovate sub numele Bidenomics, sunt prezentate ca un succes de necontestat, care ar trebui să-i asigure un nou mandat la Casa Albă.

Întrebat despre şansele unei îmbunătăţiri a percepţiei cetăţenilor despre situaţia economică până la alegerile din noiembrie 2024, Biden a declarat că situaţia s-a îmbunătăţit deja, deoarece "65% dintre americani consideră că au o situaţie economică bună".

Datele au fost preluate din sondajul lunar realizat de Universitatea Michigan privind încrederea consumatorilor. Preşedintele american a continuat prin afirmaţia că toate sondajele politice prezentate de presă în ultima perioadă sunt greşite. "Avem cea mai puternică economie din lume. O spun din nou, din lume", a forţat nota Joe Biden.

Apoi au fost publicate rezultatele preliminare ale indicelui încrederii consumatorilor de la Universitatea din Michigan pentru luna mai 2024, care arată cea mai mare scădere din august 2021 (vezi graficul 1).

"Bidenomics face implozie", a scris Zerohedge, pe fondul celei mai mari divergenţe dintre valorile prognozate ale indicilor încrederii de la Universitatea Michigan şi valorile raportate. Căderea masivă s-a înregistrat atât pentru indicele situaţie curente, cât şi pentru indicele aşteptărilor din următoarele 6 luni, pe fondul creşterii aşteptărilor inflaţioniste. Mai mult, declinul a fost generalizat, atât din punct de vedere al grupelor de vârstă, al grupelor de venit sau educaţionale.

În cadrul interviului de la CNN, Biden a mai declarat că niciun preşedinte nu a avut o astfel de performanţă în ceea ce priveşte crearea locurilor de muncă şi reducerea inflaţiei.

"Inflaţia a fost de 9% la începutul mandatului meu, 9%", a subliniat Joe Biden în faţa unei "jurnaliste" care a tăcut în faţa minciunii sfruntate.

Poate că preşedintele Biden a reţinut ceva legat de o inflaţie de 9%, însă această rată anuală de creştere a preţurilor de consum s-a înregistrat în iunie 2022, conform datelor oficiale de la BLS (Bureau of Labor Statistics), nu la începutul mandatului său, când a fost de 1,4% (vezi graficul 2).

Inflaţia din SUA se menţine peste 3% din aprilie 2021. Datele ajustate pentru sezonalitate de la BLS (Bureau of Labor Statistics) arată creşteri lunare consecutive ale preţurilor de consum de la începutul mandatului lui Joe Biden, în ianuarie 2021, cu o medie de 0,5%. Datele neajustate arată patru scăderi lunare în acest interval şi aceeaşi medie lunară de 0,5%.

Apoi Biden a aruncat vina asupra corporaţiilor pentru inflaţie şi a amintit de "shrinkflation", ca orice "conducător" responsabil care nu îşi asumă responsabilitatea pentru nimic.

Este mult mai simplu să arunci vina asupra corporaţiilor, decât să recunoşti responsabilitatea administraţiei pe care o conduci pentru alimentarea şi amplificarea inflaţiei prin tot felul de programe care sunt finanţate prin împrumuturi tot mai mari.

Înainte de interviul de la CNN, renumitul investitor Stanley Druckenmiller a apărut într-o emisiune a postului de televiziune CNBC. Întrebat despre Bidenomics, el a subliniat că "dacă aş fi profesor, nu i-aş da notă de trecere", în condiţiile în care "Trezoreria acţionează ca şi cum am fi în depresiune economică".

"Guvernul doar a cheltuit, cheltuit, cheltuit, iar noua mea îngrijorare este că toate aceste cheltuieli şi dobânzile mari vor înăbuşi inovaţia care altfel ar fi avut loc", a mai subliniat Druckenmiller.

O ştire recentă de la Wall Street Journal arăta că administraţia Biden este gata să anunţe majorarea semnificativă a tarifelor pentru anumite importuri din China, cum sunt mineralele critice pentru tranziţia energetică, echipamente solare, baterii sau automobile electrice. În cazul automobilelor electrice, tarifele ar trebui să crească de la 25% până la 100%.

De atunci, intenţia s-a transformat în realitatea unui comunicat de la Casa Albă, deşi preşedintele Biden ştie că toate costurile suplimentare vor fi plătite de americani, aşa cum declara în 2019, când critica tarifele impuse de preşedintele Trump asupra importurilor din China.

Adică administraţia Biden duce o politică premeditată de subminare a economiei Statelor Unite, sub pretextul apărării locurilor de muncă?

Poate că editorii publicaţiei umoristice Babylon Bee au fost foarte aproape de adevăr când au scris că sloganul campaniei electorale a lui Biden este "Moarte Americii!"

Pe marginea ştirii din WSJ, economistul britanic Philip Pilkington scrie pe contul său de Twitter că decizia va conduce la creşterea semnificativă a presiunilor inflaţioniste structurale, iar apoi accentuează faptul că "este greu de descris cât de amatori şi incompetenţi sunt aceşti oameni".

Deciziile şi declaraţiile recente ale oficialilor din administraţia Biden l-au determinat pe economistul finlandez Tuomas Malinen să declare că "toată echipa economică a preşedintelui american trebuie dată afară", deoarece "pare să urmărească un singur obiectiv, acela al distrugerii Statelor Unite din interior".

Malinen a mai subliniat şi un alt aspect detestabil. "Îmi este cu adevărat ruşine de fiecare economist, inclusiv câştigătorii premiului Nobel, care susţin că asta este o economie puternică", a subliniat profesorul finlandez pe contul său de Twitter.

Acum administraţia Biden trebuie să găsească mijloacele prin care dezastrul Bidenomics să fie acoperit de iluzia performanţei economice până la alegeri.

Dacă va fi prea greu şi vor apărea "sincope", încă mai este timp să fie declarată o nouă pandemie, prin care să fie justificată utilizarea pe scară largă, sau exclusivă, a votului prin corespondenţă.

Până atunci, reprezentanţii Partidului Democrat luptă neobosiţi pentru blocarea oricăror legi care ar putea condiţiona votul, la nivel federal, de prezentarea actelor doveditoare ale cetăţeniei americane.

Oare nu aceasta este "culmea" democraţiei, o societate în care majoritatea votează pentru a obliga minoritatea să-i finanţeze necondiţionat existenţa?