Un moratoriu impus industriei de gaze lichefiate din SUA va arunca Europa în haos

Alimentarea cu gaze naturale a Europei ar putea fi sever limitată în următoarele luni, cu efecte grave asupra securităţii energetice, pe fondul perturbării traficului prin Marea Roşie şi a deciziilor recente de la Casa Albă.

Compania de consultanţă Rystad Energy a avertizat că furnizarea gazelor lichefiate (GNL) din Orientul Mijlociu poate fi redusă semnificativ, în condiţiile în care companiile internaţionale, inclusiv QatarEnergy, evită complet tranzitul prin strâmtoarea Bal el-Mandeb pentru a evita atacurile rebelilor Ansar Allah.

"Furnizarea GNL către Europa este ameninţată, deşi impactul asupra preţurilor nu se va face simţit decât în momentul reducerii semnificative a gradului de umplere a depozitelor", a declarat Kaushal Ramesh, vice-preşedinte la Rystad Energy.

Conform datelor prezentate de oficialul de la Rystad Energy, circa 15,5 milioane tone GNL au fost transportate din Orientul Mijlociu către Europa prin Marea Roşie, respectiv 12,9% din totalul cantităţii furnizate Europei în 2023.

Redirecţionarea tancurilor GNL pe la Capul Bunei Speranţe măreşte durata transportului din Orientul Mijlociu către Europa cu aproape 13 zile, ceea ce înseamnă că este nevoie de 15 până la 20 de nave suplimentare pentru a livra acelaşi volum anual, după cum a mai declarat Kaushal Ramesh.

Pe de altă parte, restricţionarea livrărilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu nu va putea fi compensată de creşterea livrărilor din Statele Unite, pe fondul noilor cerinţe de protejare a mediului pentru producătorii şi exportatorii de GNL.

Cele mai recente date anuale de la Energy Information Administration (EIA), pentru 2022, arată că Europa a fost principala destinaţie pentru GNL exportate de SUA, reprezentând circa 64% din totalul exporturilor, care au fost de 78,8 milioane tone. Exporturile totale de GNL din SUA au crescut până la 90,1 milioane tone, conform datelor de la Bloomberg (vezi graficul 1).

Bloomberg subliniază că America este cel mai mare exportator de GNL, dar campania agresivă a organizaţiilor ecologiste ameninţă acordarea licenţelor pentru construirea terminalelor de gaze lichefiate.

Activiştii ecologişti susţin că investiţiile de miliarde de dolari în terminale noi vor conduce la prelungirea dependenţei de gaze naturale şi vor descuraja alternativele mai curate, după cum scrie Bloomberg.

Pe de altă parte, grupurile de lobby care susţin construirea noilor terminale GNL arată că utilizarea gazelor naturale este mult mai curată decât utilizarea cărbunelui. Mai mult, "amânarea licenţelor de export reprezintă un afront la adresa aliaţilor europeni, care s-au bazat pe gazele naturale din SUA pentru înlocuirea importurilor din Rusia".

Bloomberg mai scrie că "susţinătorii industriei GNL din SUA au încurajat oficialii europeni să fie mai vocali în dialogul cu Departamentul de Stat şi Casa Albă". Dar cum ar putea fi posibil aşa ceva din partea unor vasali care îşi recunosc nimicnicia?

Din păcate, nici oficialii europeni care mai au o minimă coloană vertebrală nu pot face faţă unor "influenceri" de pe TikTok. Un articol recent de la New York Times arată cum a ajuns Casa Albă în pragul deciziei de a limita noile licenţe de export pentru gazele lichefiate.

Înainte de aprobarea proiectului Calcasieu Pass 2 (CP2) din Louisiana, consilierii de la Casa Albă s-au întâlnit cu activişti de mediu precum Alex Haraus, un tânăr de 25 de ani din Colorado care este "influencer media", după cum scrie New York Times. Haraus susţine o campanie pe TikTok şi pe Instagram pentru a-i convinge pe alegătorii tineri să-i ceară preşedintelui Biden să nu aprobe proiectul CP2.

"Prin amânarea aprobării CP2, Casa Albă cere Departamentului pentru Energie să ia în considerare toate emisiile de gaze cu efect de seră asociate cu proiectul, nu doar construcţia acestuia. Acest lucru ar putea include emisiile asociate cu forarea şi transportul combustibilului, o schimbare care ar afecta şi alte terminale de gaze naturale în curs de realizare", mai subliniază NYT.

Indecizia Casei Albe se manifestă pe fondul unor condiţii deosebit de dificile în ceea ce priveşte aprovizionarea cu gaze naturale a Europei.

Cele mai recente date de la GIE (Gas Infrastructure Europe) arată că gradul de umplere al depozitelor din UE a fost de 73% în 24 ianuarie 2024, faţă de 76,3% în aceeaşi zi a anului trecut (vezi graficul 2).

Pe de altă parte, datele de la Banca Mondială arată că preţurile gazelor naturale din Europa se menţin la un nivel mult mai ridicat decât în Statele Unite (vezi graficul 3), ceea ce indică o menţinere a tendinţei de scădere a competitivităţii, mai ales la nivelul sectoarelor industriale energo-intensive.

Preţurile medii ale gazelor naturale din Europa au fost de 11,5 USD pentru un milion de unităţi termice britanice (BTU) în decembrie 2023, echivalente cu 293,1 kWh, de 4,6 ori mai mare decât în SUA.

În aceste condiţii, concluzia este evidentă: promisiunile administraţiei Biden după "nefericita" explozie care a oprit transferul gazelor din Rusia prin magistralele Nordstream nu valorează nimic, iar autorităţile europene au pariat totul pe această promisiune.

Mai există, totuşi, o portiţă de scăpare. "Dacă Trump va fi ales, administraţia sa pare aproape sigur că va aproba CP2, va reduce măsurile de protecţie a mediului şi va extinde producţia de combustibili fosili", după cum scrie New York Times.

Cu toate acestea, liderii europeni nu încetează să îşi exprime nemulţumirea în termeni categorici, fără a lăsa loc măcar unor portiţe diplomatice, în faţa perspectivei unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă, chiar dacă Trump a rămas singura speranţă a Europei.

Oare liderii europeni chiar cred că pot face faţă unui colaps economic care ar putea implica dezintegrarea Uniunii Europene?