UNA DINTRE CELE MAI GRAVE SITUAŢII DIN UE: IEA: Economia subterană a României, aproape o treime din PIB

Deşi a scăzut cu echivalentul a 4,4% din PIB, economia noastră subterană din ultimii zece ani se ridică la aproape o treime din Produsul Intern Brut, România având una dintre cel mai grave situaţii din UE şi venituri semnificative pierdute de stat.

Fenomenul economiei subterane reprezintă acum aproape 30% din PIB, cu mult peste nivelurile întâlnite în Cehia, Slovacia, Ungaria sau Portugalia, după cum arată un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA) şi citat de Mediafax.

Economia subterană a reprezentat, anul trecut, în România, 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, faţă de un nivel 33,5% din PIB, în 2002. În aceeaşi perioadă, PIB-ul României exprimat în dolari, la preţuri curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde dolari la 170 miliarde dolari, potrivit datelor FMI.

Situaţia României este comparabilă cu a altor state est-europene, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau ţările baltice, dar şi cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, ţară care este de şase ani în recesiune.

România şi-a redus economia subterană cu 4,4 puncte procentuale în ultimii zece ani, a şasea scădere din UE, pornind, însă, dintr-o situaţie mai gravă decât state care au reuşit corecţii mai importante.

În ultimii zece ani, economia nefiscalizată şi munca la negru din România au scăzut în principal ca urmare a pregătirilor pentru aderarea la UE şi a extinderii rapide a serviciilor de plată electronică.

În Belgia, economia subterană a scăzut cu 5,2 puncte procentuale în perioada analizată, de la 22% la 16,8% din PIB, în timp ce în Italia fenomenul s-a restrâns de la 26,8% la 21,6% din PIB.

Prin promovarea plăţilor electronice şi descurajarea tranzacţiilor în cash, Suedia şi-a redus economia nefiscalizată cu 4,7% din PIB în perioada analizată, de la 19% la 14,3% din PIB.

La nivelul anului 2012, potrivit datelor Comisiei Europene, activitatea economică nefiscalizată are cea mai mare pondere în PIB din UE în Bulgaria (31,9%) şi România (29,1%).

Comisia Europeană recomandă mai multe tipuri de măsuri care pot conduce la restrângerea economiei subterane, precum îmbunătăţirea sistemului fiscal şi al transferurilor sociale; consolidarea activităţilor de control şi aplicare a legii; simplificarea aspectelor administrative astfel încât costul contribuabilului să scadă, inclusiv în privinţa timpului care trebuie alocat plăţii taxelor; măsuri specifice la nivel de sector, în special în zona hotelurilor şi restaurantelor, agriculturii şi serviciilor; exploatarea oportunităţilor digitale, cu sisteme şi baze de date online de înregistrare, informare şi plată; introducerea obligativităţii ca plăţile care depăşesc un anumit nivel să fie efectuate exclusiv electronic; posibila criminalizare a agenţilor economici care apelează la munca la negru.

România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri de competitivitate economică din Europa în privinţa orelor care trebuie alocate de contribuabili pentru plata taxelor, iar tranziţia către sistemele de plată online este abia la început.

CE consideră că este nevoie, pe lângă măsuri la nivelul statelor membre, şi de un efort coordonat al UE în vederea combaterii evaziunii fiscale, fiind vizată în principal o mai strânsă cooperare între autorităţi şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii relevante.