UNICREDIT AVERTIZEAZĂ CĂ GUVERNANŢII NOŞTRI REPETĂ MULTE DIN GREŞELILE CARE AU DUS LA RECESIUNEA DIN 2009-2010 Adrian Vasilescu: "BNR şi-a păstrat armele şi gloanţele ca să intervină dacă vin vremuri grele"

Analiştii UniCredit Bank trag un semnal puternic de alarmă şi avertizează că guvernanţii noştri repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea din perioada 2009-2010. Specialiştii citaţi vorbesc atât despre politica fiscală riscantă pentru economie, cât şi despre faptul că leul se va deprecia semnificativ în 2018, iar deficitul este posibil să crească până în jurul nivelului de 3,7%. Printre altele, raportul UniCredit dat, vineri, publicităţii estimează un curs leu/euro de 4,7 şi o dobândă cheie de 2,5%, pentru începutul anului viitor.

Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), caracterizează, în nume personal, raportul UniCredit ca fiind "cam pesimist" şi declară că nu crede în prevestitori.

Specialistul ne-a precizat: "Observăm că sunt mulţi cititori în stele, chiar şi în sistemul bancar, şi mă refer aici la analiştii din băncile comerciale, care sunt obligaţi să facă rapoarte şi uneori sunt tentaţi să spună ceva şocant. Văd că în rapoartele lor spun cu exactitate ce se va întâmpla cu evoluţia cursului leu/euro - 4,6 până la finele anului şi 4,7 în primul trimestru al lui 2018. Mai exact de atât nu se poate. Când estimările sunt atât de exacte, trebuie să te şi îndoieşti de ele. Când spui atât de precis ce se va întâmpla cu paritatea leului, este de invidiat, dar nu este de crezut".

Adrian Vasilescu a continuat: "Tabloul conturat de analiştii de la UniCredit este cam pesimist, dar eu nu cred în prevestitori, chiar dacă aceştia se bazează pe modele eficiente şi pe date care, combinate între ele, ar putea conduce la concluzii interesante. M-am convins de-a lungul anilor că nu nimeresc ţinta pe care o estimează. Şi vă dau un exemplu concret - înainte de şedinţa Consiliului de Administraţie al BNR din 3 octombrie, analişti de prestigiu preconizau că Banca Centrală va majora dobânda de politică monetară. Nu a făcut-o. Şi pot să spun şi de ce. BNR crede în dobânda cheie, în dobânda de politică monetară. Cu mult timp în urmă, chiar prin vocea Guvernatorului, Banca Naţională a subliniat că, spre deosebire de băncile centrale din ţările dezvoltate - de FED şi de BCE, care au coborât foarte mult dobânda şi în momente importante au rămas şi fără arme şi fără gloanţe, neputând să mai folosească instrumentele de politică monetară -, BNR a avut grijă întotdeauna să nu ducă dobânda foarte mult în jos.

În 2009, a început să scadă dobânda şi după ce aceasta a coborât de câteva ori, a stagnat. Apoi, în noiembrie 2011, a fost începutul unui nou val de coborâre a dobânzii, care s-a dus până la 1,75%, când s-a oprit din cădere şi nu a mai făcut niciun pas. Astfel, Banca Centrală a României şi-a păstrat şi armele şi gloanţele cu care să intervină dacă, Doamne fereşte, vin vremuri grele. Acum, în 3 octombrie, a procedat la fel - a amânat majorarea dobânzii".

Specialistul ne-a mai explicat că băncile centrale ridică dobânda cheie atunci când creşte inflaţia, "care se combate cu dobânzi în plus": "Noi venim după doi ani de inflaţie negativă - 2015 şi 2016. Am văzut că la începutul acestui an am ieşit din inflaţie negativă şi am început să urcăm spre 2%, dar suntem încă departe de acest prag. Luăm aminte la câţiva factori - sunt foarte multe ţări din lume care afişează public ideea că o inflaţie de 2% este optimă. BCE se luptă din greu de mai multe luni să ridice inflaţia la 2% şi nu reuşeşte. Noi de ce am fi crescut dobânda? Şi noi ne dorim să urce inflaţia la 2% şi să rămână acolo".

Pe lângă inflaţie, mai sunt o serie de alţi factori de care BNR ţine cont în şedinţa de Consiliu când stabileşte nivelul dobânzii cheie, ne-a mai spus Adrian Vasilescu, adăugând: "După ce sunt prezentate toate analizele, toate punctele de vedere, după ce are loc şi şedinţa de politică monetară, care o precede pe cea a Consiliului, abia la final se votează nivelul dobânzii. Până atunci, nimeni nu poate aprecia ce se va întâmpla cu ea. Întâi sunt analizaţi toţi factorii, sunt luate în considerare mai multe amănunte, nu doar preţurile, ci şi PIB, deficit etc. şi abia apoi se votează o decizie".

• UniCredit: "Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018"

Creşterea economică rapidă este pusă în pericol de accentuarea dezechibrelor fiscale şi externe, sunt de părere economiştii de la UniCredit Bank. Evoluţia economică de peste 5% anticipată pentru anul în curs ascunde dezechilibre fiscale tot mai mari, apreciază specialiştii citaţi, precizând: "Măsuri ad-hoc, majorări de taxe şi reduceri ale investiţiilor publice ar putea menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul acesta, dar nu şi în 2018. Creşterea consumului privat şi intrările reduse de fonduri europene vor conduce la ieşiri nete de capital din România. În plus, creşterea salariilor într-un ritm mai accelerat decât cel al creşterii productivităţii indică faptul că leul ar trebui să se deprecieze în anii următori. BNR a majorat dobânda la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare de 25 de puncte de bază în noiembrie, urmând ca în prima jumătate a anului 2018 să decidă majorarea dobânzii de politică monetară de trei ori".

La mai puţin de zece ani de la unul dintre cele mai dure programe de austeritate din Europa, guvernul României repetă multe dintre greşelile care au condus la recesiunea severă din 2009-2010, arată raportul citat, menţionând că politica fiscală reprezintă cel mai mare risc la adresa stabilităţii macroeconomice.

UniCredit Bank avertizează: "Guvernul continuă să implementeze măsuri populiste, deşi resursele sunt limitate: anticipăm o creştere de doar 1,2% a veniturilor din taxe anul acesta, în pofida unei creşteri nominale a PIB de 9,9%. Mai mult, salariile din sectorul public şi cheltuielile sociale ar putea creşte cu 16,6%, în 2017 faţă de 2016. În căutarea unor venituri suplimentare, Guvernul a devenit mai creativ, dar nu neapărat şi mai eficient: 1. a anulat decizii anterioare de relaxare fiscală (cum ar fi supraacciza la carburanţi eliminată în luna ianuarie şi re-introdusă în septembrie-octombrie); 2. a temperat anumite măsuri anunţate anterior (84% din majorarea de anul viitor a salariilor din sectorul public va fi anulată de transferul contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajaţilor);

3. a transferat bani de la companiile deţinute majoritar de stat (prin repartizarea de dividende din profiturile anului 2016 şi din rezervele societăţilor1);

4. a redus cheltuielile pentru investiţii publice cu echivalentul a 1,3% din PIB în comparaţie cu planificarea originală;

5. a redus rambursările de TVA pentru a compensa - cel puţin temporar - slaba colectare a veniturilor fiscale".

Analiştii de la UniCredit Bank subliniază că, deşi, în urma rectificării bugetare semnificative, deficitul anului 2017 ar putea rămâne în preajma sau sub nivelul de 3% din PIB, mai ales dacă o parte a investiţiilor realizate anul acesta vor fi clasificate drept cheltuieli pentru apărare, totuşi Guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, întrucât veniturile bugetare nu pot finanţa relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor. "Această estimare a deficitului ia în calcul o continuare a reducerii investiţiilor publice", atenţionează sursele citate.

Creşterea economică ar putea încetini de la 5,3% în 2017 la 3,6% în 2018, pe fondul unei temperări a principalilor factori de creştere, respectiv consumul şi stocurile, mai avertizează analiştii băncii italiene.

• UniCredit estimează că riscăm două conflicte cu autorităţile europene

Creşterea alertă a salariului va continua să susţină consumul privat, însă veniturile nete vor creşte mai încet decât salariile brute, conform surselor citate. Acestea arată că angajaţii sectorului public se vor bucura de o creştere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creşteri planificate în educaţie şi sănătate. UniCredit precizează: "Deşi celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, totuşi anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB. Mai mult, transferul contribuţiilor sociale în sarcina angajatului va menţine ritmul mediu de creştere a salariilor nete din sectorul public într-un interval de «doar» 4 - 40%. În acelaşi timp, salariul mediu net din sectorul privat ar putea creşte cu 6% anul viitor, similar majorării din 2017. Creşterea corespunzătoare a salariului mediu brut este de 27%, dacă guvernul forţează companiile private să majoreze salariile brute ale angajaţilor cu echivalentul contribuţiilor sociale pe care nu le vor mai plăti. Stocurile vor creşte în urma recoltei mari de cereale, însă investiţiile vor fi afectate de amânarea lucrărilor de infrastructură şi de creşterea capacităţilor de producţie neutillizate în industrie (în contrast cu tendinţa din Europa Centrală). Exporturile nete vor frâna creşterea economică, deoarece expansiunea comerţului cu amănuntul este acoperită preponderent din import. Mai mult, majorările frecvente ale salariului mimim pe economie vor continua să erodeze marjele de profit ale exportatorilor români, care ar avea nevoie de un leu mai slab pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară".

În opinia UniCredit Bank, cererea internă şi europeană puternice vor sprijini producţia industrială, cu toate că ritmul de creştere al acesteia s-ar putea tempera în 2018 pe fondul unor efecte de bază, al investiţiilor reduse, al costurilor salariale mai mari şi al creşterii lente a producţiei de energie. Serviciile vor continua să crească rapid, unele din cele mai performante sectoare fiind trasportul internaţional, IT şi comerţul cu amănuntul, mai arată sursele citate.

Raportul UniCredit mai subliniază: "Estimăm o creştere de două cifre a construcţiilor din sectorul privat pe toate subcomponentele acestora: spaţii comerciale, logistice, rezidenţiale şi construcţii industriale. Fluxurile nete de capital stabil ar putea fi negative anul acesta şi anul viitor, în contrast puternic cu tendinţele regionale. Anticipăm o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducând la o adâncire a deficitului de cont curent, în pofida exporturilor de servicii mai puternice. Investiţiile străine directe ar putea consta în principal în profituri reinvestite, păstrându-şi nemodificată ponderea în PIB. Mai îngrijorător este faptul că Guvernul a renunţat la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE anul acesta, reducând co-finanţarea planificată. Intrările de fonduri structurale şi de coeziune s-au redus la 274 milioane de euro în primele şapte luni ale anului 2017 (conform Ministerului Finanţelor Publice) şi s-ar putea situa sub 1% din PIB anul acesta. Îmbunătăţirea de anul viitor ar putea fi minoră, ţinând cont de majorarea constrângerilor bugetare, context în care este puţin probabil să fie iniţiate noi proiecte mari de infrastructură".

Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere şi a majorării costului unitar cu forţa de muncă, precizează specialiştii, avertizând că tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul EUR-RON în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,60, până la finalul anului: "Suntem de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,60-4,70 se va produce în primul trimestru al anului 2018, coincizând cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară.

BNR a început înăsprirea monetară prin majorarea dobânzii la facilitatea de depozit cu 25 de puncte de bază până la 0,5% în octombrie şi anticipăm o nouă majorare până la 0,75% în noiembrie 2017. Până atunci, inflaţia anuală ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanţi şi a scumpirii energiei electrice şi gazelor naturale, toate reflectate în preţurile plătite de consumatori. Inflaţia totală şi cea de bază ar putea depăşi ţinta BNR în ianuarie 2018, din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor. BNR ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018".

UniCredit estimează că există riscul a două conflicte cu autorităţile europene, unul legat de sustenabilitatea fiscală şi al doilea legat de independenţa justiţiei: "Comisia Europeană dispune de mai multe instrumente pentru a pedepsi România decât în cazul Poloniei şi al Ungariei, în contextul existenţei Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru reforme judiciare".