UNJR îi solicită lui Klaus Iohannis clarificări despre implicarea SRI în numirile din justiţie

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a cerut lui Klaus Iohannis, prin intermediul unei scrisori, să clarifice public în baza cărei legi SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, atât de la parchete, cât şi de la instanţe, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, potrivit unui comunicat al UNJR.

Clarificările sunt solicitate după ce, pe data de 29 iulie, Klaus Iohannis a transmis un punct de vedere mai multor site-uri, în care a afirmat că "statul de drept este funcţional în România", iar declaraţiile celor care pun sub semnul întrebării acest lucru sunt lipsite de credibilitate, deoarece sunt făcute de "persoane puse sub învinuire sau trimise în judecată".

"Exact genul acesta de răspuns, care discreditează orice critici, în loc să răspundă obiectiv şi motivat la acestea, arată că statul de drept în România nu e funcţional la parametrii democratici", declară UNJR.

În opinia UNJR, rolul constituţional al preşedintelui este de a veghea "la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice", iar aceasta "nu e o activitate pasivă de a sta şi doar privi, aşteptând «rezultate pozitive», în timp ce respingeţi apriori orice critici aduse autorităţilor publice".

"Spunând că sunteţi încrezător în ceea ce fac instituţiile, fără să fi făcut o verificare prealabilă a reclamaţiilor primite, oferiţi încă o dovadă că statul de drept nu funcţionează în România în parametrii necesari", se arată în scrisoarea UNJR.

Judecătorii susţin că "statul de drept este funcţional doar atunci când liderii instituţiilor înţeleg importanţa criticilor, a semnalării derapajelor şi răspund direct acestor critici, arătând că au luat notă de ele şi încearcă să le rezolve ori explicând de ce problemele ridicate nu sunt reale".

"Faptul că dumneavoastră decretaţi că statul de drept e funcţional nu este un răspuns care aduce lumină în cazul afirmaţiilor deosebit de grave făcute în spaţiul public despre implicarea SRI-ului în justiţie", îi mai transmit judecătorii preşedintelui Klaus Iohannis.

Magistraţii afirmă că "atunci când cetăţeni ai acestei ţări se plâng de abuzuri ale unor instituţii ale statului, acestea trebuie investigate cu toată seriozitatea de cei abilităţi, deoarece numai în felul acesta statul, numit «de drept», poate arăta că e funcţional în a garanta respectarea drepturilor propriilor cetăţeni".

"Faptul că persoanele ce ridică probleme legate de buna funcţionare a statului sunt cercetate penal este irelevant, ancheta penală neanulând drepturile constituţionale ale celor vizaţi de aceasta. Dacă am urma logica dumneavoastră, nici denunţurile celor deja condamnaţi, unii aflaţi deja în detenţie, nu ar trebui anchetate ori luate în serios de DNA, deoarece persoanele care le-au făcut sunt deja condamnate, ca atare denunţurile ar fi lipsite de credibilitate", mai afirmă judecătorii în scrisoarea adresată preşedintelui.

Uniunea judecătorilor îi transmite şefului statului că persoanele al căror cuvânt "îl discreditaţi pe motiv că sunt puse sub învinuire sau trimise în judecată" se bucura încă de prezumţia de nevinovăţie.

"Faptul că din poziţia de preşedinte al României desconsideraţi drepturi fundamentale ale cetăţenilor şi anulaţi dreptul lor de a reclama disfuncţionalităţi ale statului este un semnal deosebit de negativ pe care statul român şi dumneavoastră îl transmiteţi propriilor cetăţeni şi partenerilor României", adaugă UNJR.

În lumina celor declarate public în perioada actuală de mai mulţi actuali sau foşti oficiali ai statului, judecătorii au reiterat la final solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis să clarifice public în baza cărui temei legal SRI face verificări prealabile numirilor politice sau candidaţilor pentru funcţiile de conducere în sistemul judiciar, inclusiv în cazul candidaţilor pentru Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

"Un stat în care serviciile secrete sunt implicate în numirile în funcţii publice şi în justiţie nu poate fi considerat stat de drept, cu atât mai mult stat de drept funcţional", mai spune UNJR, conform sursei citate.