UNSAR lansează un nou proiect de informare, derulat sub egida "CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ"

Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) lansează un nou proiect de informare, derulat sub egida "CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ", se arată într-un comunicat remis redacţiei. Astfel, pe parcursul a trei emisiuni dedicate cu oamenii din asigurari şi cu alţi actori relevanţi din viaţa publică, se identifică soluţii şi se evidenţiază noi perspective în domeniul gestionării riscurilor.

Prima dintre aceste dezbateri îi are ca invitaţi pe reprezentanţii EIOPA - Autoritatea Europeană de Supraveghere în Asigurări şi Pensii Ocupaţionale, ai Insurance Europe - Federaţia Asociaţiilor Asigurătorilor din Europa, ai ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară, ai UNSAR - Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare şi pe cunoscutul analist financiar Iancu GUDA.

• Reluăm mai jos câteva dintre principalele declaraţii din această primă emisiune:

Petra HIELKEMA, Preşedinta EIOPA - Autoritatea Europeană de Supraveghere în Asigurări şi Pensii Ocupaţionale:

- ''Traversăm acum valul 4 al pandemiei. EIOPA continuă să monitorizeze pieţele financiare din Europa. Trebuie să punem accentul şi pe rolul pe care sectorul asigurărilor îl are în redresarea economică''.

- ''Legat de noile riscuri, vom pune accent în anii ce vor urma, mai ales în 2022, pe zona de finanţe sustenabile (ESG). Urmărim să integrăm finanţele sustenabile în întreaga activitate a EIOPA''.

- ''În ultimii doi ani, s-au făcut paşi importanţi din perspectiva digitalizării, dar această evoluţie vine împreună cu o serie de riscuri cibernetice, asupra cărora va trebui să ne aplecăm. De asemenea, legat de această zonă, va trebui să existe strategii de subscriere a riscului cibernetice pentru ca economia să poată face faţă acestui risc, iar aici asigurătorii pot juca un rol pozitiv''.

- ''Protecţia consumatorilor este în centrul preocupărilor noastre. Ne vom uita la valoarea oferită clienţilor în schimbul primelor de asigurare plătite. EIOPA a publicat un document în acest sens''.

- ''Un moment important anul viitor va fi introducerea PEPP - Pensii Personale Pan-Europene, produse digitale oferite consumatorilor care lucrează într-o ţară europeană şi care apoi se mută şi care vor să economisească pentru pensia lor. Vom monitoriza cum se dezvolta această piaţă''.

- ''Directiva Solvabilitate II este o piatră de temelie pentru sectorul de asigurări, este esenţială pentru o industrie puternică şi rezilientă''.

- ''România este unul dintre statele membre care are o schemă de garantare foarte bună (FGA - Fondul de Garantare a Asiguraţilor). În acest sens, România este un exemplu - alte state nu au o astfel de schemă. Drept consecinţă, protecţia oferită clienţilor diferă''.

- ''Preţul unei poliţe de asigurare trebuie să reflecte riscurile asumate de către asigurător. Urmărim cu atenţie dezbaterea naţională pe această temă (legat de piaţa RCA şi o posibilă plafonare a tarifelor - n. red.) şi vedem cum va evolua. Este important să ne asigurăm că toţi consumatorii primesc valoare în schimbul banilor plătiţi, dar şi că există concurenţă sănătoasă pe piaţă şi nivelul primelor de asigurare stabilite de către companii reflectă un management corect al riscurilor. Toate acestea trebuie luate în considerare, ceea ce reprezintă o provocare''.

Michaela KOLLER, Director General, Insurance Europe:

- ''La nivel european, prioritatea pentru industria de asigurări este modificarea Directivei Solvabilitate II (n.r. Solvency II). Dar sunt anumite elemente ce trebuie să fie ajustate, pentru a nu avea efecte negative, precum cerinţele de capital excesive, printre altele. Comisia Europeana a făcut o propunere de modificare a Directivei Solvabilitate II care se îndreaptă în direcţia potrivită - dar, chiar şi în acest caz există spaţiu pentru îmbunătăţiri''.

- ''Vedem un rol clar pentru industria asigurărilor în zona ce ţine de sustenabilitate, în reducerea efectelor de seră, prin investiţiile făcute de asigurători şi în adaptarea societăţii în acest sens''.

- ''Ştiu că după falimentul CITY Insurance s-a ajuns la o discuţie îngrijoratoare privind plafonarea primelor RCA. Aceasta este o problemă mai veche, deoarece Comisia Europeană a început o procedură de infringement la adresa României în 2017. Ştiu că, acum, Comisia discută cu autorităţile române privind mecanismele de control al preţurilor (incluse în Legea 132/2017 - n.red.) şi înţelegem că se fac paşi în direcţia rezolvării acestei situaţii. Deşi nu sunt un purtător de cuvânt al Comisiei, dacă aceste discuţii nu vor fi rezolvate în sensul dorit, înţelegem că există opţiunea şi posibilitatea ca acest caz să fie transmis mai departe Curţii Europene de Justiţie''.

- ''Asigurătorii trebuie să se afle în poziţia de a stabili primele de asigurare la un nivel care să poată permite plata daunelor viitoare şi să îşi îndeplinească toate obligaţiile. Dacă primele nu sunt aliniate riscurilor, avem o provocare ce ţine de Directiva Solvabilitate II''.

- ''Mecanismele de plafonare a preţurilor nu reprezintă un semnal care să îi motiveze pe asigurători să intre într-o piaţă''.

Cristian ROŞU, Vicepreşedinte Sectorul Asigurări-Reasigurări, ASF - Autoritatea de Supraveghere Financiară:

- ''După primele 3 trimestre ale acestui an avem prime brute subscrise de 9,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 15% faţă de anul anterior. Discutăm de anii 2020 şi 2021, marcaţi de pandemie, în care foarte multe afaceri, societatea româneasca în general a fost afectată de multe constrângeri''.

- ''Prognozez că, la final de 2021, vom avea o creştere de peste 20% faţă de anul 2020 a primelor brute subscrise, o rată de creştere foarte importantă, în condiţiile în care în fiecare an am avut creşteri de doar 8-10%. Acest fapt arată că, în profunzimea activităţii de asigurări, atât asigurătorii, cât şi brokerii au fost mai aproape de nevoile clienţilor, dar şi aceştia - persoane fizice, juridice, consumatorii - au conştientizat că este necesară acoperirea unor riscuri''.

- ''Asigurările de viaţă sunt extrem de importante, atât pentru persoane fizice, cât şi pentru economie. Au crescut cu 22% în primele nouă luni ale anului. Vedem ce înseamnă această zonă a asigurărilor de viaţă în ţările occidentale, la care ne place să ne raportăm, acolo unde reprezintă peste 60% din totalul pieţei de asigurări''.

- ''Prin asigurările de viaţă sunt cumulate sume pe care asigurătorii trebuie să le utilizeze. Să ne gândim ce ar înseamna ca din cele 10 miliarde de lei, la cât a ajuns piaţa de asigurări în primele noua luni, să fi avut 60% asigurări de viaţă (şi nu circa 20%, la cât se situează în Romania acest procent - n. red.). Asta ar fi îsemnat ca peste 6 miliarde de lei, deci circa 1,2 miliarde euro, să fi fost reinvestiţi în economie''.

- ''Asigurările de sănătate sunt elementul complementar care poate să vină şi să sprijine sistemul sanitar românesc. Prin anumite discuţii cu diferiţi factori decidenţi, încercăm ca, la un moment dat, aceste sume să poată fi folosite şi în sistemul public, sistem care astfel se poate suprafinanţa. Este nevoie de surse de finanţare suplimentare, precum asigurările voluntare de sănătate''.

- ''Frecvenţa accidentelor din România, de 6%, este probabil cea mai mare din Europa. Noi deschidem anual peste 400.000 dosare de daună, deci sunt peste 400.000 accidente. Ce ar înseamna să ajungem la sub 300.000? Preţurile la asigurări nu mai cresc, ba mai mult, scad''.

Adrian MARIN, Presedinte, UNSAR:

- ''Am constatat, prin cercetările sociologice pe care le realizăm, interesul în creştere pentru asigurări. Astfel, 42% dintre români sunt mai interesaţi, ca urmare a pandemiei, de asigurările de sănătate. Acest procent era de 28% în 2020. Totodată, avem un procent de 30% în ceea ce priveşte asigurările de viaţă pentru şomaj şi preluarea temporară a ratelor, faţă de 23% în 2020''.

- ''Dacă ne uităm la riscurile de care se tem românii: 67% se tem de o criză economică. Vorbim, desigur, de o Românie în care incendiile şi accidentele auto sunt în prim-plan şi, deci, reprezintă o îngrijorare. Evident că noi trebuie să mapăm aceste lucruri ca industrie şi să vedem cum putem să preluăm aceste temeri''.

- ''Printre provocările pieţei, vorbim de indicatorii tehnici care sunt sub presiune pe segmentul RCA. Până acum, datele oficiale arătau că rata daunei depăşeşte 100%, însă la aceasta trebuie adaugate cheltuieli de achizitie şi administrare, taxe la Fondul de Garantare, Fondul Naţional de Protecţie, impozite şi taxe etc. Toate astea au o pondere importantă şi tot ce depăşeşte 100% înseamnă pierderi, deci segmentul RCA este puternic sub presiunea profitabilităţii. O altă provocare este frecvenţa accidentelor rutiere''.

- ''Am văzut, nu de mult, un proiect de lege care din nou aduce în discuţie plafonarea tarifelor RCA la nivelul tarifului de referinţă calculat prin intermediul ASF. Este o îngrijorare pentru că, în condiţiile în care nu am rezolvat un infringement (Legea 132/2017 - n.red.), venim cu unul nou şi riscăm ca acestea să se suprapună''.

- ''Când vorbim despre o Românie asigurată, vorbim, în primul rând, despre orientarea către client. Ne uităm apoi la digitalizare şi sustenabilitate. Vorbim despre soluţii de asigurare pentru sprijinirea PNRR - căci este o mare oportunitate să avem aceste investiţii în România. Vorbim de promovarea conceptului de risk management în mediul de business, de reducerea deficitului de protecţie privind asigurările de viaţă, sănătate şi locuinţe. Credem că şi la asigurările de sănătate, cu un cadrul fiscal adecvat şi unul bine pus la punct la nivel de organizare, lucrurile pot sta cu totul altfel. În plus, suntem o ţară agricolă şi nu vedem de ce nu am dezvolta acolo prin produsele noastre. Nu în ultimul rând, vorbim despre educaţie financiară, unde îmbunătăţim continuu platforma Asiguropedia.ro.''

Iancu GUDA, Analist financiar:

- ''Vedem în jurul nostru oameni care suferă o scădere drastică a standardelor de viaţă atunci când se materializează un risc despre care credeau că nu li se poate întâmpla. El se întâmplă. Sperăm, ne rugăm, dar ne asigurăm?''

- ''Prin intermediul asigurărilor de viaţă, piaţa de capital se dezvoltă, statul se dezvoltă. Companiile pot cumpăra obligaţiuni de stat, bani cu care se pot finanţa investiţii, se fac autostrăzi, scad accidentele rutiere. Atunci se regleaza într-un mod sustenabil şi natural şi aceste deficite''.

- ''Noi, ca populaţie, avem un deficit de protecţie - o vulnerabilitate. Cum o gestionăm? Asigurându-ne, de o maniera în care ce facem noi pentru binele nostru are şi efecte pozitive asupra societăţii''.

- ''Cred că trebuie să învăţăm şi să ne dezvoltăm, astfel încât România să fie mai puţin vulnerabilă, mai prosperă. Am văzut un grafic interesant. Pentru cele mai sărace ţări din lume diferenţele în educaţie financiară nu se vedeau imediat şi în prosperitate. Însă, în ţările mai puţin bogate, dar care au o avuţie, pe măsură ce creştea educaţia financiară, urca şi prosperitatea. România era fix la mijloc, iar concluzia este că noi, privind spre viitor, putem prospera, ca naţiune, iar asta şi prin creşterea educaţiei financiare''.

- ''Avem 90% din avuţia poporului în imobiliare şi depozite bancare. Banii nu se mişca şi nu ne asigurăm la nivelul la care ar trebui să o facem. De acolo şi economia este plafonată''.

- ''Trebuie să mişcăm banii, să-i investim diversificat, să ne asigurăm, să deblocăm banii din cărămizi, din depozite, pentru a se duce în economie, să multiplice şi mai mulţi bani''.

- ''Educaţia financiară necesită schimbare de generaţii, mulţi ani, aşa că autorităţile, guvernul, trebuie să intervină cu măsuri, să accelereze mişcarea banilor, să discute măsuri de stimulare, facilităţi fiscale etc. - pentru a încuraja populaţia ca, prin aceşti stimuli, să se asigure''.