UPDATE BNR menţine dobânda de politică monetară la 1,75% pe an

Actualizare 17:46 Mugur Isărescu: "Ne uităm foarte atent la tendinţa inflaţiei; dacă tinde să dureze vom reacţiona"

Banca Naţională a României (BNR) se uită atent la tendinţa inflaţiei şi se aşteaptă la o creştere în primele luni ale anului viitor ca urmare a unui efect statistic, dar dacă se vor observa creşteri care tind să dureze, atunci va interveni, a declarat astăzi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Mugur Isărescu a spus, citat de Agerpres: "Vă spun că ne vom uita foarte atent la tendinţă, dacă este vorba de ceva mai mult sau mai puţin accidental, statistic. Ne aşteptăm ca în trimestrul I, statistic, să avem un vârf de inflaţie. Din ce cauză? Pentru că anul trecut, prin introducerea TVA-ului, inflaţia a fost foarte scăzută şi atunci inflaţia pe un an de zile, ianuarie 2018 raportat la ianuarie 2017 arată o creştere, chiar dacă inflaţia lunară din ianuarie anul viitor nu va fi mare. La fel şi în februarie, la fel şi în martie. Deci noi ne aşteptăm la un asemenea puseu al inflaţiei. Ştim însă că el va fi depăşit. Nu are niciun rost să reacţionăm la el. În sensul să luăm măsuri care înseamnă bruscarea economiei pentru a ataca o chestiune care este temporară. Dar dacă vedem că este vorba de o tendinţă şi o creştere a inflaţiei care tinde să dureze, bineînţeles că vom reacţiona".

Guvernatorul a precizat că în raportul privind inflaţia pe care îl va prezenta pe 9 noiembrie BNR face o comparaţie cu Polonia, Ungaria Cehia, dar şi cu băncile centrale mai mari, iar pe bază de date şi tabele se poate observa că în toate ţările se menţine o diferenţă destul de mare între rata de politică monetară şi rata efectivă a inflaţiei, inclusiv în Uniunea Europeană.

De asemenea, întrebat despre riscurile interne induse de politica fiscală, Mugur Isărescu a afirmat că speră ca acestea să se mai diminueze în şedinţa de Guvern de mâine. Guvernatorul Băncii Centrale a spus: "Riscurile sperăm să se mai diminueze mâine. Că înţeleg că mâine va fi o şedinţă. Se va lua o decizie".

(S.A.)

-------------

Actualizare 16:35

Rata anuală a inflaţiei a crescut în luna septembrie la 1,77 la sută (de la 1,15 la sută în luna august), uşor peste nivelul prognozat, reintrând în interiorul intervalului de variaţie al ţintei staţionare, în linie cu anticipaţiile, potrivit Băncii Naţionale a României (BNR).

Creşterea a fost determinată, în principal, de ascensiunea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi de majorarea preţului combustibililor ce a reflectat creşterea cotaţiilor internaţionale ale petrolului şi a accizei la carburanţi, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază.

Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat s-a mărit la 1,8 la sută în septembrie, de la 1,6 la sută în august, depăşind, de asemenea, nivelul prognozat. Majorarea s-a datorat atât preţurilor produselor alimentare procesate, cât şi tarifelor serviciilor, în timp ce produsele nealimentare au avut o influenţă marginală.

În luna septembrie a.c., rata medie anuală a inflaţiei IPC şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,4 la sută, de la 0,2 la sută în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 0,5 la sută, de la 0,3 la sută în luna anterioară.

Datele revizuite privind creşterea economică în trimestrul II 2017 reconfirmă accelerarea dinamicii anuale a PIB real până la 6,1 la sută (faţă de 5,9 la sută estimată anterior şi 5,7 la sută în trimestrul I). Plusul de ritm s-a datorat aproape integral variaţiei stocurilor şi consumului privat. Acesta şi-a consolidat contribuţia majoritară la creşterea PIB (până la 5,4 puncte procentuale), în condiţiile în care dinamica sa anuală s-a mărit la 7,5 la sută sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale. Aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ, pe fondul decelerării dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii şi al uşoarei accelerări a celei aferente importurilor.

Deteriorarea balanţei comerciale a condus la menţinerea tendinţei de amplificare a deficitului de cont curent, a cărui valoare cumulată pe primele 8 luni s-a ridicat la peste 4 miliarde euro, depăşind încă din luna iulie nivelul corespunzător întregului an precedent. Datele statistice aferente lunii august arată consolidarea tendinţei ascendente a producţiei industriale, intensificarea activităţii din comerţ şi servicii, precum şi revenirea în teritoriul pozitiv a dinamicii anuale a lucrărilor de construcţii.

În luna octombrie, condiţiile monetare au fost mai puţin acomodative, date fiind ajustarea ascendentă semnificativă a cotaţiilor relevante ale pieţei monetare interbancare, precum şi uşoara apreciere a leului faţă de moneda europeană. Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se accelereze în luna septembrie, până la 7,3 la sută, în principal pe seama componentei în lei (17,1 la sută) şi a segmentului societăţilor nefinanciare. Ponderea creditului în lei s-a majorat până la 61,4 la sută, evoluţie care certifică şi asigură o mai bună transmisie a politicii monetare.

În şedinţa de astăzi, Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia noiembrie 2017, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile. Noul scenariu al prognozei evidenţiază perspectiva accelerării semnificative a inflaţiei pe orizontul scurt de timp, succedată de o temperare a acesteia începând cu ultimul trimestrul al anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită sensibil în sens ascendent pe termen scurt, aproape exclusiv ca urmare a acţiunii recente şi anticipate a unor factori pe partea ofertei şi uşor în sens descendent pe cel de-al doilea segment al orizontului de proiecţie.

Incertitudinile şi riscurile asociate acestei perspective provin din mediul intern şi extern. Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale şi de venituri, inclusiv în contextul incertitudinilor privind construcţia bugetului public pentru anul 2018, de perspectiva evoluţiei preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare.

Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile şi riscurile legate de creşterea economică în zona euro şi pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar şi de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED).

Date fiind evaluările actuale, informaţiile disponibile în prezent, dar şi noile surse de incertitudine, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât continuarea ajustării conduitei politicii monetare prin îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±1,00 puncte procentuale de la ±1,25 şi gestionarea fermă a lichidităţii din sistemul bancar. Începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,75 la sută, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,75 la sută. De asemenea, CA al BNR a decis menţinerea ratei de dobândă de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituţiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi progresul reformelor structurale sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse.

(C.A)

-----------

BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune.

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a păstrat dobânda de politică monetară la 1,75% pe an, în urma şedinţei de astăzi, potrivit unui comunicat de presă remis Redacţiei.

Conform sursei, începând cu 8 noiembrie 2017, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit creşte la 0,75%, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare se reduce la 2,75%.

De asemenea, reprezentanţii băncii au mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.