Actualizare 14:52 Dunca (ANPC): "Eu ţin cu consumatorii"
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) susţine orice proiect legislativ menit să sprijine consumatorii direct afectaţi de impactul negativ al cursului de schimb al francului elveţian, a declarat astăzi preşedintele ANPC, Marius Dunca, precizând că sprijină consumatorii, nu băncile.
Oficialul ANPC a afirmat, la dezbaterea din Comisia de Buget-Finanţe a Camerei Deputaţilor pe tema împrumuturilor în franci elveţieni: "Vreau să le amintesc operatorilor financiar-bancari că, în perioada 2006-2008, creditele în franci elveţieni erau, într-adevăr, mai ieftine, mai stabile. Consumatorii au fost îndrumaţi atunci spre a lua credite în franci elveţieni şi, pentru a da un sentiment de siguranţă consumatorului, s-a prevăzut, în contractele de creditare ale băncilor care au avut în ofertă aceste credite, posibilitatea conversiei dacă, pe perioada contractului, moneda respectivă creştea cu 10%. Numai că operatorii financiar-bancari încearcă să se exonereze de această clauză prevăzută în condiţiile generale de creditare. Aşa că, scuzaţi-mă, n-o să plâng eu operatorii financiar-bancari. Eu ţin cu consumatorii şi încercăm să-i sprijinim".
Marius Dunca a mai spus că instituţia pe care o conduce susţine orice proiect de act normativ care sprijină consumatorii cu credite în franci elveţieni, adăugând că, în ultimele trei zile, ANPC a primit circa 40 de reclamaţii pe acest subiect.
Dunca a subliniat că nu este de acord ca departamentul din ANPC care se ocupă de serviciile financiar-bancare să fie mutat la BNR, aşa cum a fost vehiculată o propunere în dezbaterea de azi.
"Din ceea ce s-a discutat aici, ca o parte din ANPC, departamentul de bănci, să treacă la BNR, nu sunt de acord, pentru că atunci nu-i mai supraveghează nimeni pe operatorii financiar-bancari", a conchis preşedintele autorităţii.
(V.B.)
---
Actualizare 14:28 Pârvan (AOAR): "Amânarea plăţilor este soluţia, pe moment, pentru cei cu credite în franci"
Soluţia pe moment pentru persoanele fizice cu credite în franci elveţieni este o amânare a plăţilor, a declarat, astăzi, pentru RFI, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, calificând drept "ridicolă" atitudinea BNR faţă de cei cu astfel de împrumuturi.
În opinia reprezentantului AOAR, "interesul major, între ghilimele, al politicienilor faţă de soluţii în Parlament este hilar, pentru că este evident că asta nu-i o problemă care poate fi tratată în Parlament, decât de manieră administrativă, adică Parlamentul hotărăşte el că francul are trei lei şi aşa vrea el. Dar asta n-a putut să fie aplicată nici măcar în Ungaria, unde în final s-a ajuns la o soluţie raţională de împărţire a poverii între stat şi bănci. Din păcate, băncile s-au simţit şi ele foarte apărate de toată lumea şi atunci au fost foarte puţin flexibile în a înţelege nişte realităţi, pe care le cunosc profund, pentru că evident că ele au istoricul clienţilor, al veniturilor clienţilor şi aşa mai departe".
Cristian Pârvan consideră că "soluţia pe moment pentru persoanele fizice (pentru că, din păcate, ele sunt cele mai vocale din motive absolut normale), nu există decât într-o amânare, indiferent de schema folosită, de amânare a plăţilor, cu nişte costuri, care evident că vor exista, moderate, astfel încât să fie suportabile. Şi băncile au interesul lor să facă acest lucru, pentru că un client care nu mai plăteşte nimic e mai rău decât unul care plăteşte ceva".
Orice altă soluţie înseamnă "hazard moral", a opinat Pârvan, explicând: "Eu mă împrumut, nu sunt atent sau nu mă interesează sau mizez pe faptul că cineva mă va salva, iar toţi ceilalţi trebuie să plătească, pentru că să înţelegem, băncile totuşi nu produc bani, băncile gestionează banii firmelor şi ai persoanelor. Deci băncile trebuie să aibă grijă de aceşti bani şi ele nu pot să dea de la persoanele care n-au credite bani la persoanele care au credite, dintr-un spirit hai să spunem de înţelegere socială. Nu e nici moral".
Domnia sa a subliniat că parlamentarii vor să scoată un minim de profit politic prin Legea insolvenţei persoanelor fizice ("Legea falimentului personal"), din cauză că, în realitate, aleşii nu au nicio soluţie la criza creditelor în franci elveţieni.
Întrebat cum vede legea falimentului personal, Cristian Pârvan a răspuns: "Prima întrebare care se pune pentru ei (parlamentari - n.r.) este de ce nu au făcut-o până acum. Şi ştim de ce nu au făcut-o. Pur şi simplu, nu a existat nici competenţă, nici determinare, ci doar dorinţa de a lansa pe piaţă un document cu care unii să spună că au avut iniţiative parlamentare. În fapt, au încercat să copieze ceva din Ungaria, n-a ieşit, băncile au avut o rezistenţă majoră şi un sprijin masiv la BNR şi la FMI şi totul a rămas aşa cum a fost început, dar fără nicio finalitate. Deci parlamentarii doar caută să scoată un minim de, hai să spunem, profit politic, n-au nicio soluţie de fapt. Falimentul personal va trebui reglementat şi în România, dar şi noi am fost de acord atunci când băncile s-au opus oarecum obtuz la această chestiune, că trebuie precedată de o campanie puternică de informare a cetăţenilor români, pentru că e ridicol să faci cum face Banca Naţională acum: românii au fost proşti că au luat credite şi să spui că, vai, n-au cultură financiară. Dar de ce, acum ai descoperit că n-au? Asta-i o problemă care trebuie tratată serios şi trebuie început cu educaţia financiară din şcoală, astfel încât, atunci când ajunge la vârsta maturităţii, omul să ştie măcar câte ceva despre bani, rolul lor şi cum se poate utiliza această marfă, în fond, că-i o marfă".
(V.B.)
---
Actualizare 14:00 Birchall propune conversia creditelor în CHF la un curs calculat ca medie a cursurilor medii lunare
Deputatul PSD Ana Birchall a propus, miercuri ca, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, la solicitarea clienţilor, conversia să se facă prin aplicarea unui curs mediu determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei.
Birchall a făcut această propunere în cadrul şedinţei Comisiilor parlamentare de Buget-Finanţe, care s-au reunit pentru a dezbate şi identifica soluţii la criza creditelor în franci elveţieni.
Deputatul PSD a precizat că a a iniţiat o propunere legislativă privind conversia creditelor, care se află în dezbaterea în Parlament, şi a arătat că îşi rezervă dreptul de a depune un amendament cu următorul text: "La solicitarea clientelui, în cazul creditelor acordate în franci elveţieni, conversia soldului acestor credite în lei se va realiza prin aplicarea unui curs mediu de conversie determinat ca medie aritmetică a cursurilor medii lunare din luna acordării creditului până la momentul conversiei".
Birchall a spus că Legea conversiei creditelor a trecut de Senat, este avizată de Guvern şi acum se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor.
Deputatul PSD a făcut apel la BNR, ARB, patronate şi asociaţii ale clienţilor pentru a se întâlni şi a discuta pe această propunere a sa.
"Noi, când vom discuta Legea conversiei creditelor, îmi rezerv dreptul de a depune această propunere aşa cum e înregistrată, ca şi amendament. Aş prefera să nu fie introdusă ca amendament şi până atunci - dumneavoastră puteţi de mâine,dacă sunteţi de acord că e o soluţie bună - de mâine puteţi pune în aplicare", a spus Birchall.
E a mai propus şi ca băncile să constuie din propriul profit un fond de solidaritate socială, pe baza căruia să se intervină în cazuri sociale.
(Elena Deacu)
---
Actualizare 13:02 BNR: Francul, la noul maxim istoric de 4,5054 lei
Francul elveţian îşi reia aprecierea faţă de leu, moneda elveţiană fiind cotată, astăzi, de către Banca Naţională a României (BNR), la noul maxim istoric de 4,5054 lei, în creştere cu 7 bani, faţă de 4,4354 lei, valoare anunţată ieri.
(V.B.)
---
Actualizare 12:37 Cinteză: "După ce va deveni acţionar la Volksbank, Banca Transilvania va trebui să convertească împrumuturile luate în CHF, cu discount"
Dacă Banca Transilvania va obţine avizul BNR şi al Consiliului Concurenţei să devină acţionar la Volksbank, va fi nevoită să convertească creditele luate în CHF, cu discount, potrivit programului propus de Volksbank, acest lucru reprezentând clauză în contractul de vânzare - cumpărare dintre cele două instituţii, a spus Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere a BNR, în cadrul Comisiei de Dialog Social din Camera Deputaţilor.
Oficialul Băncii Centrale a punctat: "După ce vor fi convertite creditele luate de la Volksbank, se va crea o presiune pe celelalte bănci să procedeze în acelaşi mod. Nu sunt convins că toate băncile ar avea capital pentru o astfel de măsură".
Nicolae Cinteză a subliniat că, astfel, solvabilitatea unor bănci ar scădea sub 6%, caz în care legea cere declanşarea procedurii de administrare specială. Nicio bancă asupra căreia a fost instituită administrarea specială nu a scăpat de faliment, a mai spus domnul Cinteză.
(V.B.)
---
Actualizare 12:23 Cinteză, BNR: "Interzicerea creditării în valută ar fi fost un abuz"
Ţara noastră s-a angajat ca, pentru aderarea la Uniunea Europeană, să liberalizeze complet conturile de capital, astfel că nu putea fi interzisă acordarea de credite în valută, o astfel de măsură (inclusiv în ceea ce priveşte francii elveţieni) riscând să fie calificată drept "abuz", a declarat astăzi Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, precizând că nu este "avocatul băncilor".
Domnia sa a afirmat: "Puteam să interzicem acordarea de credite în valută, în condiţiile în care România se angajase să liberalizeze complet conturile de capital? Mă îndoiesc. Produsul respectiv (creditul în franci) a apărut pe fondul unor finanţări acordate de fonduri de investiţii elveţiene şi bănci elveţiene la nişte cursuri pe care inclusiv băncile române le puteau obţine în euro".
În privinţa unei eventuale interziceri a creditării în franci elveţieni, de către Direcţia de Supraveghere a BNR, Nicolae Cinteză a spus: "Măsura asta apare ca ceva sancţionatoriu. Faptele pentru care BNR poate interveni cu sancţiuni sunt expres prevăzute în lege. Dacă nu ar fi existat variaţia de curs, iar BNR ar fi intervenit în activitatea unei bănci, era un abuz cras. Puteam să fiu tras la răspundere. Să interzici, în activitatea unei bănci, a unui produs care, la momentul respectiv, nu prezenta niciun fel de risc, ar fi fost un abuz".
(V.B.)
---
Actualizare 12:03 Guvernul polonez vrea ca băncile să adopte dobânzi negative la creditele în franci
Guvernul din Polonia a propus băncilor care activează în această ţară să adopte dobânzi negative la creditele ipotecare în franci, ca să-i ajute pe cei 500.000 de polonezi împrumutaţi în moneda elveţiană şi care au fost afectaţi de explozia recentă a francului, scrie Bloomberg.
Mateusz Szczurek, ministrul Finanţelor de la Varşovia, a declarat: "Le-am spus clar băncilor, iar ele au fost de acord, să ia în calcul aplicarea ratelor negative ale dobânzii. Riscul pieţei afectează deopotrivă băncile şi clienţii. Clientul acceptă riscul fluctuaţiei schimbului valutar, în timp ce banca îşi asumă riscul modificărilor dobânzilor".
La rândul său, premierul Ewa Kopacz a solicitat autorităţilor de reglementare din Polonia să verifice în ce măsură contractele de credit permit introducerea dobânzilor negative.
Totalul împrumuturilor ipotecare în franci se situa, la finele lunii noiembrie 2014, la 36 miliarde dolari în Polonia. Reprezentanţii mai multor bănci din ţară (printre care MBank şi divizia locală a Deutsche Bank) au anunţat încă de săptămâna trecută că sunt pregătiţi să discute termenii contractelor cu debitorii care au probleme din cauza aprecierii francului.
Ieri, Szczurek s-a întâlnit cu guvernatorul băncii centrale poloneze, Marek Belka, şi cu conducătorii băncilor comerciale din ţară, ca să discute despre cursul valutar.
(V.B.)
---
Actualizare 11:34 Vâlcov: "Electorata trebuie amendată cu mărirea pragului salarial de la 2.200 la 3.000 lei"
Aşa-numita "electorată" (schema de ajutor fiscal a Guvernului pentru persoanele cu venituri mici şi credite la bancă) trebuie amendată cu mărirea pragului salarial de la 2.200 la 3.000 lei, a anunţat, în urmă cu puţin timp, ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, adăugând că noile măsuri ar putea intra în vigoare de la 1 martie.
Demnitarul a declarat că Ministerul Finanţelor Publice (MFP) doreşte să să simplifice schema de rescadenţare a creditelor şi să sprijine "consistent" debitorii persoane fizice, în sensul consolidării poziţiilor acestora în raport cu băncile.
Ministrul s-a pronunţat şi în favoarea reducerii ratelor debitorilor cu până la 1.400 lei anual, estimând că impactul noilor măsuri ar fi de 0,15% din PIB pe an.
Darius Vâlcov a explicat: "Dorim să simplificăm schema de rescadenţare a creditelor. Vrem să cuprindem şi debitorii persoane fizice. (...) Noile măsuri ar spori numărul posibililor beneficiari la aproximativ 1,5 milioane de persoane. Vrem să sprijinim mai consistent aceşti debitori, susţinem întărirea debitorilor în raport cu banca".
Totodată, ministrul Vâlcov a pledat pentru menţinerea obligativităţii ca, în procesul rescandenţării, sa nu fie înăsprite condiţiile de credit.
Oficialul a mai spus: "Nu ne opunem la propunerea asociaţiilor, de conversie a creditelor. Acest lucru trebuie convenit şi agreat cu băncile comerciale. BNR trebuie să se implice în medierea dintre băncile comerciale şi clienţi".
(V.B.)
---
Actualizare 11:18 A început şedinţa Comisiei de buget-finanţe din Cameră
Şedinţa Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor a început, în urmă cu puţin timp, printre participanţi numărându-se Darius Vâlcov (ministrul Finanţelor), Nicolae Cinteză (directorul Direcţiei Supraveghere din BNR) şi Alin Iacob (preşedintele Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare - AURSF).
(V.B.)
---
Actualizare 10:24
Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor va audia, astăzi, de la ora 11, reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR) şi ai Ministerului Finanţelor Publice (MPF) privind criza fracului elveţian, a anunţat ieri secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Dan Manolescu.
(V.B.)
---
Actualizare 10:02 Raiffeisen reduce dobânda la creditele în franci
Raiffeisen Bank reduce, de vineri, dobânda pentru clienţii săi cu credite în franci elveţieni, resetând-o anticipat, cu 5 luni înainte, conform ultimei scăderi anunţate de Banca Centrală a Elveţiei, de 0,5%, potrivit unui comunicat trimis astăzi redacţiei.
Operaţiunea de resetare a dobânzilor trebuia făcută abia la sfârşitul lunii iunie 2015, conform termenelor contractuale, se mai arată în documentul citat.
"Pentru clienţii cu dificultăţi financiare care au credite în valută şi care doresc să converteasca creditul in lei, banca ofera dobanzi fixe pe perioada restructurării, cu reducerea semnificativă a ratei lunare (între 20 şi 40%) şi cu reduceri graduale a datoriei (5% la fiecare doi ani pe perioada de maximum şase ani ai restructurării, cu condiţia ca plata ratelor reduse să fie la zi)", precizează Raiffeisen.
Vladimir Kalinov, vicepreşedinte Raiffeisen pentru Retail Banking, a declarat: "Am hotărât să scădem dobânda la aceste credite acum, deşi termenul de resetare era la 30 iunie 2015, pentru ca nivelul ratelor lunare să nu fie atât de afectat de majorarea cursului CHF. Este încă o modalitate a noastră de a susţine clienţii în această perioadă dificilă. Cea mai eficientă modalitate de a sprijini clienţii care au dificultăţi de plată a ratelor rămâne, însă, restructurarea creditului, pe care o oferim, de la caz la caz, încă din 2009".
Raiffeisen are un portofoliu relativ restrâns, de 8.800 de clienţi cu expunere în franci elveţieni, iar toate creditele oferite sunt garantate cu proprietăţi imobiliare. Începând cu anul 2009, banca oferă soluţii de restructurare pentru clienţii cu credite în CHF sau euro. Din 2012, Raiffeisen oferă şi soluţii individualizate pentru clienţii cu dificultăţi financiare care doresc conversia creditelor din CHF sau EUR în lei.
În prezent, numărul creditelor care beneficiază în continuare de restructurare este de până la 10% din totalul împrumuturilor în CHF (sub 1.000 de credite), iar o mare parte dintre creditele care au beneficiat, din 2009, de restructurări sunt, în acest moment, la zi cu plata ratelor, menţionează comunicatul băncii.
Raiffeisen Bank deserveşte aproximativ 2 milioane de clienţi persoane fizice, 100.000 de IMM-uri şi 7.700 de companii. La sfârşitul trimestrului al treilea din 2014, reţeaua Raiffeisen Bank număra 528 de unităţi (faţă de 527 în septembrie 2013), peste 1.100 de ATM-uri şi aproximativ 13.000 de EPOS-uri.
(V.B.)
---
Actualizare 09:20 Francul creşte în raport cu euro şi dolarul
Francul se apreciază, în jurul orei 9:20, cu 0,07% în raport cu euro şi cu 0,34% faţă de dolar, până la valori de 0,9893 EUR/CHF, respectiv 1,1457 USD/CHF, potrivit Bloomberg.
Moneda elveţiană atingea, în urmă cu 40 de minute, valori de 0,9915 euro/franc, respectiv 1,1484 dolari/franc. Închiderea şedinţelor precedente s-a situat la valori de 0,9886 EUR/CHF, respectiv 1,1418 USD/CHF, niveluri apropiate deschiderilor de astăzi.
(Valentin Busuioc)
---
În furtuna creditelor în franci elveţieni (CHF), Tribunalul din Buzău a decis, zilele trecute, ca unul dintre debitorii băncii Piraeus să-şi achite creditul la cursul din momentul acordării.
"Este un câştig mai mare decât cel de la Galaţi (n.r. unde un client al Volksbank a obţinut definitiv, anul trecut, conversia în lei a împrumutului său, contractat în CHF, la cursul istoric plus 10%). În baza acestei decizii, clientul poate cere să i se returneze toţi banii plătiţi în plus din momentul în care a încheiat contractul de împrumut şi până acum", ne-a explicat avocatul Gheorghe Piperea.
Una dintre noutăţile acestui caz este faptul că reclamantul din Buzău a chemat în judecată atât banca de la care s-a împrumutat, respectiv Piraeus Bank, cât şi sucursala din acelaşi judeţ a Băncii Naţionale a României.
Gheorghe Piperea ne-a precizat: "Acest lucru înseamnă că, în momentul în care instanţa va decide restituirea tuturor sumelor de plată către client, BNR va fi obligată să plătească în solidar cu Piraeus aceşti bani".
Decizia luată, vineri, de Tribunalul Buzău arată: "Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale prevăzute la art. 6.3 din contractul de credit (...), modifică în parte această clauză şi stabilizează cursul de schimb CHF/LEU pentru calculul fiecărei rate succesive datorate de reclamant la cursul CHF/LEU valabil la data încheierii contractului (...), începând cu data scadenţei primei rate şi până la finalizarea raporturilor contractuale dintre părţi. Respinge ca neîntemeiate capetele de cerere privind denominarea în moneda naţională a plăţilor şi constatarea caracterului abuziv al clauzei privind comisionul de administrare consemnate în art.1.3 lit. c din contractul de credit. Obligă pârâta să plătească reclamantului 1.500 lei cheltuieli de judecată. Cu apel".
Reprezentanţii Piraeus Bank ne-au spus că nu comentează pe marginea acestui subiect.
Hotărârea de la Buzău va constitui, cel mai probabil, un precedent în procesele aflate pe rolul instanţelor. Deja specialiştii luau ca exemplu decizia de la Galaţi, care a obligat banca să suporte o parte din riscul valutar.
• Coltuc: "Nu ne rămâne decât să mergem să ne judecăm"
Avocatul Marius Coltuc a precizat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că se aşteaptă la câteva zeci de mii de procese individuale care vor fi intentate, în 2015, împotriva băncilor, pe această speţă.
Domnia sa a precizat: "Ceea ce ar trebui făcut este ca debitorii să acţioneze banca în judecată, după care să depună o Ordonanţă Preşedinţială, în care să solicite, pe lângă procesul de fond - pe denominare -, neplata ratelor pe durata procesului.
Când a izbucnit scandalul cu clauzele abuzive, în 2010, ordonanţele preşedinţiale au fost respinse ca inadmisibile. Acum, însă, situaţia s-a schimbat, este o situaţie de urgenţă, excepţională, costurile cu acestea dublându-se. Nu ne rămâne decât să mergem să ne judecăm".
Specialistul a precizat că acţiunile în instanţă pot fi depuse singular, expunându-se caracterul de urgenţă, urmând să fie scutite de taxa de timbru.
• Greva financiară ar putea fi o soluţie, potrivit avocatului Coltuc
Greva financiară este una dintre soluţiile pe care avocatul Marius Coltuc le propune în cazul creditelor în franci elveţieni (CHF).
Domnia sa a explicat, ieri, că acest lucru înseamnă ca oamenii să-şi plătească ratele cu o întârziere de trei luni: "O soluţie ar fi greva financiară, adică neplata ratelor până la 90 de zile - să plăteşti după 80 de zile, iar următoarea rată s-o plăteşti tot după 80 de zile".
Avocatul Coltuc a ţinut să precizeze că există o decizie europeană potrivit căreia, dacă riscul valutar depăşeşte pragul de 20% peste valoarea la care a fost achiziţionat un credit, statul trebuie să intervină. Deşi implementarea ei în legislaţia noastră este obligatorie din 2016, ea se aplică, la nivel european, încă din acest an.
În majoritatea contractelor de credit, acest risc valutar apare ca o clauză explicită care subliniază clar sau sugerează că cel care îşi asumă integral riscul valutar, în cazul tuturor împrumuturilor, indiferent de valută, este consumatorul, au spus avocaţii din cadrul Casei de avocatură Coltuc.
Potrivit surselor citate, băncile spun că aceste tipuri de clauze, care privesc riscul valutar, nu pot fi anulate în instanţă, întrucât fac parte din preţul contractului. Însă, decizia Curţii Europene de Justiţie în cazul Kesler contra OTP a stabilit că sumele care ţin de cursul valutar nu reprezintă parte din preţ.
În ultima perioadă, o serie de procese pe clauze abuzive din contracte de credit au fost înregistrate pe rolul instanţei, potrivit avocaţilor dela Coltuc, care subliniază: "Contractele de credit ale românilor conţin clauze abuzive care prevăd comisioane de risc, dobânzi fixe care se pot modifica, dobânzi variabile care au variat numai în sens crescător în timp ce EURIBOR/LIBOR scădeau, sau dobânzi variabile calculate după indici interni şi netransparenţi ai băncilor etc.
O clauză abuzivă este şi dacă un comision de risc valutar este transformat în comision de derulare a creditului. Abuziv este şi dacă dobânda se transformă din fixă în variabilă pe durata de derulare a creditului, fără a cere consimţământul clientului. Cu toate că mii de români au reclamat existenţa acestor clauze abuzive şi instanţele au dispus irevocabil anularea şi eliminarea lor din contractul de credit al reclamantului, clauzele abuzive continuă să fie menţinute de către bănci în contractele de credit care nu au fost supuse analizei instanţei.
Aceeaşi este şi situaţia contractelor de leasing, multe companii din domeniu inserând în conţinutul contractelor clauze ilegale şi abuzive".
Sursele citate menţionează că, în cazul particular al creditelor în franci elveţieni, băncile au avut un rol activ de dezinformare a consumatorului, spunându-le clienţilor că împrumuturile în CHF reprezintă cea mai bună variantă.
Marius Coltuc susţine că BNR dezinformează afirmând că există doar 75.000 de credite în CHF, pentru că ia în calcul doar creditele rămase în bancă, nu şi pe cele vândute.
"Avem în jur de 150.000 de împrumuturi în franci elveţieni şi circa 10 miliarde lei, ceea ce înseamnă 8% din totalul creditelor şi 18% din totalul creditelor ipotecare", potrivit avocatului.
Acesta este de părere că factorii decizionali ar trebui să stabilească un curs mediu de circa trei lei pentru un franc elveţian.
• Extinderea "Electoratei" - discutată, astăzi, în Parlament
Soluţia propusă de reprezentanţii statului în problema creditelor în CHF este extinderea efectului "Electoratei" şi asupra împrumutaţilor în franci elveţieni.
Ministerul Finanţelor a analizat mai multe variante de ridicare a plafonului veniturilor "Electoratei", astfel încât de măsură să beneficieze cât mai multe persoane care au credite în CHF, a spus, ieri, secretarul de stat din MFP, Dan Manolescu.
Domnia sa a precizat, însă, că dezbaterile efective vor avea loc astăzi, în Comisia de Buget a Camerei Deputaţilor: "O să fie miercuri (n.r. astăzi) întâlnirea din Comisia Buget-Finanţe din Camera Deputaţilor, unde se află, în prezent, Ordonanţa 46 în procedură de aprobare prin lege şi unde se vor discuta şi eventuale modificări, care să vizeze extinderea aplicării acestui tip de restructurare a creditelor şi pentru situaţiile apărute în prezent, generate de creşterea cursului francului".
Oficialul se aşteaptă, însă, ca mai multe bănci să vină, în zilele următoare, cu soluţii pentru cei care au credite în moneda exotică.
Până acum, doar OTP Bank şi Volksbank a anunţat că vor lua măsuri în acest sens, OTP reducând dobânda timp de trei luni cu până la 1,5% şi Volksbank îngheţând cursul de schimb la 3,8035 lei pentru un franc, tot pentru o perioadă de trei luni.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, ieri, la Palatul Cotroceni, cu premierul Victor Ponta, una dintre temele de discuţie fiind situaţia economică în contextul crizei francului elveţian.
Victor Ponta a discutat, ieri, şi cu ambasadorii statelor membre UE despre implicaţiile în plan european ale crizei francului elveţian, în contextul prezentării priorităţilor României pe piaţa din Europa.
Împrumutaţii în franci elveţieni, care şi-au creat un grup pe o pagină de socializare (acesta are deja aproape 9.000 de membri), solicită Guvernului şi Parlamentului adoptarea de urgenţă a unui act normativ prin care băncile să convertească în lei creditele în valută la cursul de schimb de la momentul acordării, plus maxim 20%, la o dobândă similară şi fără garanţii suplimentare.
Clienţii bancari au depus o cerere la Guvern, Camera Deputaţilor şi Senat, prin care se propune spre dezbatere şi adoptare, în regim de urgenţă (maxim două săptămâni), un proiect legislativ pentru rezolvarea situaţiei generate de aprecierea francului elveţian şi a monedei europene.
Membrii grupului organizează acţiuni de pichet în faţa sediului Băncii Naţionale a României, în fiecare seară de marţi până vineri, între orele 18:00-20:00, iar pentru duminică au programat un miting la Guvern, de la ora 12.00. După trei zile de creşteri record, francul elveţian a scăzut, ieri, cu 3,62 de bani, la 4,4354 lei pentru un CHF, de la 4,4716 lei - valoarea stabilită în şedinţa precedentă. Evoluţia francului din ultimele zile vine ca urmare a deciziei Băncii Centrale Elveţiene de ridicare a pragului de 1,2 euro/CHF, stabilit în 2011.
1. Îmi poate explica și mie cineva
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 09:48)
Care este situația. În cazul Kesler vs OTP, situația contestată în tribunal a fost aceea că iei un credit la data X în CHF și valoarea lui se stabilește în RON (forinț în acel caz) la data X, dar ratele lunare de la data Y le plătești în forinți nu la cursul de la data X ci la cel de la data Y. Acest tip de contract mi se pare ODIOS.
Eu am avut contract în E și am luat E și plăteam lunar E. Întrebarea mea este legată de cei care protestează în privința împrumuturilor în CHF. Toți plătesc rate în lei sau în CHF?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2015, 10:01)
creditatii in CHF cumpara cu lei CHF la cursul actual cu care isi platesc apoi rata
1.2. Atunci nu se aplică decizia de acolo (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 11:36)
Iată în ce a constat cazul Kessler vs OTP Ungaria, citat din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (30 apr 2014)
"La 29 mai 2008, domnul Kásler și doamna Káslerné Rábai au încheiat cu o bancă maghiară un contract de împrumut ipotecar în valută.
Banca a acordat împrumutaților un împrumut în sumă de 14 400 000 de forinți maghiari (HUF) (aproximativ 46 867 EUR). Contractul prevedea că determinarea valorii în franci elvețieni a împrumutului trebuia să se realizeze la cursul de schimb la cumpărare al acestei valute aplicat de bancă, în vigoare la data deblocării fondurilor
. În temeiul acestei clauze, suma împrumutului a fost stabilită la 94 240,84 CHF. Cu toate acestea, potrivit prevederilor contractuale, valoarea în forinți maghiari a fiecăreia dintre ratele lunare datorate trebuia să fie stabilită pe baza cursului de schimb la vânzare al francului elvețian aplicat de bancă în ziua anterioară scadenței.
Soții Kásler au contestat la instanțele maghiare clauza care permite băncii să calculeze ratele lunare scadente pe baza cursului de schimb la vânzare al francului elvețian. Aceștia invocă natura abuzivă a clauzei respective întrucât aceasta prevede, pentru rambursarea împrumutului, aplicarea unui curs de schimb diferit de cel utilizat cu ocazia acordării împrumutului."
Deci, corectați-mă, dar în cazul din Ungaria, banca îți fixa rata în fiecare lună la cursul ei de vânzare al CHF. Nu te lăsa să vii cu francii tăi. Un credit corect trebuie plătit în aceeași monedă în care l-ai luat. Aici a fost problema Kessler vs OTP. Nu se aplică peste tot, oricât ar urla poporul.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Gogu în data de 21.01.2015, 21:27)
Toti platesc ratele in CHF diferenta este ca unii cumpara de la casele de schimb valutar daca prind un curs bun sau vin cu lei la banca si se face schmbul la cursul pe care il are banca in ziua platii care de fiecare data e mai mare.
2. Încă o dovadă de la Raiffeisen
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 11:46)
Că "stupid people" este foarte adevărat. A oferit restructurarea creditelor în CHF la lei din 2009, ba chiar și din 2012 pentru cei în dificultate. Și doar 10% dintre fraierii cu CHF au acceptat (crezând că Banca Elveției îi va salva timp de 20 de ani).
Multă agitație politică dar și mulți clienți prost informați și lacomi.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de iulian în data de 21.01.2015, 11:52)
Nu a fost nicio informare a bancii in acest sens. Ai idee ca de fapt platesti doar dobanda, fara sa-ti scada capitalul, timp de 6 ani? Ai idee cat era deja cursul in 2009 sau 2012? Tu ai fi facut conversia in lei la un curs dublu sau ai fi asteptat sa vezi daca mai scade cursul?
2.2. Nu știu detaliile restructurării (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 12:36)
Propuse de Raiffeisen în cele două momente. Știu cât era cursul. Nivelul stabilit de SNB in sep 2011 a fost de 1.2 franci/E și a rămas acolo timp de 3 ani și un pic.
Problema mea este atitudinea din răspuns: fac restructurare sau aștept să mai scadă (dacă totuși crește?). Lumea nu înțelege dar acest tip de gândire este una de analiză de risc valutar și de macroeconomie. Sau de pariu valutar (atunci când îți lipsesc cunoștințele). Cine face astfel de calcule trebuie să își asume riscurile de a lua o decizie greșită. Iar dacă ești la limita creditării (și eventual cu rate întârziate) cu atât ești mai puțin în situația de paria cu soarta ta.
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2015, 12:40)
cristi C, ce treaba ai tu sa arunci cu pietre? esti acelasi care zilele trecute apara atentatorii de la charlie hebdo si ne tinea predici despre intangibilitatea islamului? nici macar nu meriti sa iti explice cineva de ce te inseli.
2.4. Restructurarea în 2009 ar fi fost (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 12:43)
Cea mai nimerită. Cursul era și 1.51 franci/E. Ce nu ar da azi cineva cu CHF să fi făcut transformarea creditelor atunci în lei (sau E).
2.5. Da anonimule (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Cristi în data de 21.01.2015, 12:45)
Nu că nu merit. Nu ești capabil să îmi explici pentru ca nu știi. Nu ești capabili să mă contrazici.
2.6. Încă o clarificare (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 12:52)
Doar un prostănac (și nu mă refer la tine) ar considera că eu apăram criminalii de la Charlie. Eu îi criticam pe decedați.
Și doar un alt prostănac ar face confuzie între discuție (în acest caz despre religie) și agresiune verbală pe teme religioase. Sau un idiot crede că agresiunea este doar fizică, cu un pumn în nas. Ce cauți pe Bursa, măi băiețelule?
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.01.2015, 13:26)
nu ma obosesc cu tine, nici pe o tema, nici pe alta. ori esti vreun postac de la banci platit sa puna gaz pe foc, ori scopul tau e sa faci trafic pe site si sa fii gigi contra. good luck
3. fără titlu
(mesaj trimis de iulian în data de 21.01.2015, 11:47)
Reducere de 0.5% a dobanzii anuntata de raiffeisen este " apa de ploaie". ATENTIE, NU ESTE VORBA DE 0.5 PCT DOBANDA, CI DE PROCENT DE 0.5% APLICAT LA DOBANDA CURENTA. E praf aruncat in ochii debitorilor.
4. Doua, atat, doua masuri
(mesaj trimis de Dyogene în data de 21.01.2015, 12:41)
1. Din partea statului roman: interzicerea afisari preturilor in alta moneda decat RON la bunuri imobiliare si auto.
2. Din partea BNR: Masuri clare si controale ferme privind modul in care bancile prezinta riscurile inainte de a-i pune omului in fata contractul. O prezentare corecta, completa si cat mai clara a riscurilor (riscul valutar in special).
Dar nici acum nu e prea tarziu. Lobby-ul bancar functioneaza in fiecare tara, dar totusi, ce-i prea mult nu-i sanatos.
4.1. Nu-i rău (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 12:48)
Dar cum ai vrea tu să ți se explice riscul valutar? Ca simplu cetățean (nu cititor de Bursa).
4.2. Foarte simplu (răspuns la opinia nr. 4.1)
(mesaj trimis de Dyogene în data de 21.01.2015, 13:41)
"Domnule Dorel, uitati ce se poate intampla daca francul asta se face 4 lei. Uitati si unde ajunge rata dumneavoastra daca francul devine 4,5 lei. Dar 5 lei? Dar ia sa ne uitam si la 6 lei".
Proiectii, atat, un tabel in Excel.
4.3. Aha (răspuns la opinia nr. 4.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 13:54)
Da, sună bine.
5. Intrebare ?
(mesaj trimis de Theraflu în data de 21.01.2015, 13:01)
Au trecut aproape 10 ani de la promovarea creditelor in franci elvetieni de catre bancii cu acordul BNR iar avantajele reciproce ale creditului erau la momentul respectiv stabilitatea monedei si dobanda un pic mai mica.
Ma intreb daca bancile care au acordat imprumuturile in franci elvetieni aveau linii de credit disponibile in franci elvetieni sau totul a fost doar o referinta a creditului in care banca putea in functie de evolutia francului elvetian si a volatilitatii sa-si asigure riscul pentru ea si sa tranfere tot riscul pe client cum se pare ca sa intamplat si se intampla !
Deci BNR sa ne spuna adevarul - aveau linii de credit in franci elevetieni bancile la momentul acordarii creditelor ?
6. CHF
(mesaj trimis de Ioy în data de 21.01.2015, 13:42)
MAI BINE RENUNTA-TI LA CREDITE SI ATUNCI O SA FIE FALIMENT PENTRU ELE>>>>>>
Bancile au imprumutat CHF fara sa ii aiba, au procedat similar cu vanzarea de actiuni in lipsa, apeland la instrumenet financiare derivate. ATENTIE MARE, acest lucru s-a intamplat in 99% din cazurile creditelor in CHF, pentru restul monedelor s-a pastrat o proportie rezonabil intre credite acordate si credite contractate. DECI, A FOST PREMEDITAT si toate institutiile abilitate au dormit!!! si nu le-au pasat de soarta noastra, care la momentul acela eram niste prosti.
BAncile nu vor pierde din afacerea CHF, din simplu fapt ca in bilant au doar creante in CHF si nu au datorii in CHF.
BNR, Cinteza si bancherii ne inoculeaza niste neadevaruri.
6.1. Adică să nu le mai plătești (răspuns la opinia nr. 6)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 16:21)
Creditele și a le duce în falimentul bancar va însemna și șomajul tău. Primele care vor pierde banii vor fi firmele, inclusiv aia care te angajează pe tine.
Dar ai dreptate că băncile nu au emis bonduri în CHF ca să finanțeze creditele imobiliare.
OTP Bank din vreo 2 mld de E în bonduri, doar 100 de mil erau în CHF, pe termen scurt de 2 ani (emisiune deja restituită).
OTP Mortgage avea doar în E.
Piraeus Bank, 2 mld de E în bonduri, nimic în CHF.
Protecția lor față de CHF era făcută prin niște contracte de swap între E și CHF ca să își asigure riscul. Deci băncile nici nu se gândeau să se împrumute în CHF pe termen lung. Dar omul simplu a acceptat.
7. domnul cintezoi
(mesaj trimis de ian în data de 21.01.2015, 14:17)
domnul cinteza emite niste inexactitati si in plus retorica dansului vadeste amatorism. !ma indoiesc", spune el vorbind despre daca BNR putea interzice creditul in CHF. vino nene cu directiva, punctul etc. parerea mea e ca putea, insa ca oricum bancile puteau si ele sa ocoloeasca aceatsa interdictie. INSA ATUNCI BNR AR FI PUTUT SA VINA ACUM SI, ZICAND "NOI V-AM SPUS" SA FACA LINISTE IN PIATA.
7.1. PENTRU CE IAU UNII BANI? (răspuns la opinia nr. 7)
(mesaj trimis de xxxx în data de 21.01.2015, 21:14)
Domnul cintezoi este seful Directiei de supraveghere bancara - cred ca este autoritatea care trebuie / trebuia sa supravegheze "orice miscare in front" asta presupunand si identificarea posibilelor riscuri pentru imprumutatii in franci elvetieni (oare ce salariu are dumnealui, din taxele/impozitele noastre) si de ce mai exista o asemenea directie, din moment ce:
Deasupra de Banca mea,
Nu mai canta cinteza.....
7.2. Alo, domnule Xarescu! (răspuns la opinia nr. 7.1)
(mesaj trimis de BNR extrema urgenta în data de 21.01.2015, 21:17)
CAND VA FI DEMIS /TRIMIS PE TUSA ACEST LUGUBRU PERSONAJ?
8. partile implicate sa imparta pierderea frateste
(mesaj trimis de marius în data de 21.01.2015, 18:22)
In primul rand nu am credite la banci, n-am avut niciodata. Nu pentru ca n-am avut nevoie, nici pentru ca nu mi le-am permis (mai ales cele ieftine in franci elvetieni), ci pentru ca nu imi placeau prevederile din contracte, care nu se puteau ini nici un fel negocia, erau la fel la toate bancile, de parca ar fi fost o intelegere intre ele.
Fiecare a facut cum l-a dus capul si si-a asumat riscul.
BNR a atras atentia de nenumarate ori asupra riscurilor, deci bancile si debitorii n-au scuze, mai ales bancile, acestea fiind partea avizata/specialistii care ar fi trebui sa stie mai bine sa evalueze riscurile.
Deci fiecare si-a asumat cate ceva, avand o responsabilitate mai mica sau mai mare, bancile si clientii lor aruncand in aer piata imobiliara din Romania.
Deci statul nu are voie sa sustina cu vreun leu din banii contribuabililor asemenea specule imobiliare, platind nota cand acestea se sparg.
Parerea mea este ca bancile si clientii ar trebui sa-si imparta riscul si pierderile frateste si sa mergem mai departe ca avem alte lucruri de care sa ne ingrijoram, precum evaziunea fiscala, care fie vorba intre noi a fost sursa de profit pentru cei implicati in bula imobiliara (inclusiv pentru banci) si care acum asteapta salvarea de la banul public.
9. CHF>EURO
(mesaj trimis de Geta în data de 21.01.2015, 18:35)
MAI BINE RENUNTA-TI LA CREDITE SI ATUNCI O SA FIE FALIMENT PENTRU BANCI, NU DACA O SA PLATI-ti.
Bancile au imprumutat CHF fara sa ii aiba, au procedat similar cu vanzarea de actiuni in lipsa, apeland la instrumenet financiare derivate. ATENTIE MARE!!! acest lucru s-a intamplat in 99% din cazurile creditelor in CHF, pentru restul monedelor s-a pastrat o proportie rezonabil intre credite acordate si credite contractate. DECI, TOTUL A FOST PREMEDITAT SI S-A VANDUT OTRAVA (A FOST GAMBLING), iar toate institutiile abilitate au dormit!!! si nu le-a pasat de soarta datornicilor, care la momentul acela erau doar niste prosti.
BAncile nu vor pierde din afacerea cresterii CHF-ului, din simplu fapt ca in bilant au doar creante in CHF si nu au datorii in CHF.
BNR, Cinteza, bancherii si acolotii lor ne inoculeaza niste neadevaruri.
9.1. A început feisbucvoluția (răspuns la opinia nr. 9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 21.01.2015, 21:04)
Cu niște gigei care repetă greșelile gramaticale, chemând la revoltă prin anunțuri copy-paste. Înainte să vin în piață cu voi, aș vrea să vă văd notele la examene. Nu că asta ar trebui să vă îngrădească drepturile cetățenești, dar vreau să știu dacă cei care mă cheamă știu abecedarul.
9.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 9.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 22.01.2015, 11:39)
De unde impresia ca te-ar chema cineva!??
10. fără titlu
(mesaj trimis de Plaiasul în data de 22.01.2015, 11:41)
De ce tac clopoteleMake? de ce nu-l arunci in arena pe Bestea? poate face el putina lumina.
Nu uita sa-i dai suficiente pastilute; va fi o logoree lunga.
10.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 10)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.01.2015, 11:19)
Chiar asa; acum cand ar trebui sa-si arate muschii, domnul a disparut.Sau poate a luat toata cutiuta deodata !? iarna se mai si hiberneaza.