Actualizare 19:50
Execuţia bugetului general consolidat pe primele şase luni ale acestui an s-a încheiat cu un deficit de 6,3 miliarde lei, respectiv 0,77% din PIB, faţă de deficitul de 3,9 miliarde lei, respectiv 0,51% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016, informează un comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice (MFP), remis în această seară Redacţiei.
"Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 117,2 miliarde lei, reprezentând 14,4% din PIB, au fost cu 8,2% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent", precizează MFP.
Potrivit sursei citate, s-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,1%), din impozitul pe salarii şi venit (+11,5%) şi din venituri din capital (+14,2%). Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 5,2% faţă de perioada similară din 2016, fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale. Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 62,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
"În ceea ce priveşte veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 4,3% faţă de primele şase luni ale anului 2016, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016", afirmă instituţia, precizând că, totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări şi efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%.
Încasările din accize au fost cu 7,6% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017, adaugă MFP.
Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt în sumă de 5,6 miliarde lei, din care 5,1 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 123,5 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 10 % faţă de prima jumătate a anului trecut, potrivit sursei citate.
Cheltuielile de personal au crescut cu 19,5% faţă de primele şase luni din 2016 fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi de creşterile salariale acordate in 2017, respectiv creşterea cu 15 % a salariilor din sănătate şi din de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1250 lei la 1450 lei din 1 februarie 2017 şi majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituţiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 0,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016, iar dobânzile sunt mai mici cu 4,2%.
Subvenţiile au înregistrat un avans de 34,4% în primul semestru al acestui an, creşterea majoră provenind de la subvenţiile pentru sprijinirea producătorilor agricoli.
Potrivit MFP, cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,8%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, precum şi alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 6,0 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB, menţionează sursa citată.
(S.A.)
-----------
Premierul Mihai Tudose a declarat astăzi că execuţia bugetară la şase luni "nu arată foarte bine, fiind un blocaj imens".
"Execuţia la şase luni nu arată foarte bine, a fost un blocaj imens", a afirmat premierul Mihai Tudose, fără a face alte precizări, potrivit News.ro.
Vicepremierul Sevil Shhaideh a declarat, săptămâna trecută, că rectificarea bugetară va avea loc cel târziu în luna august: "Chiar astăzi trebuie să particip la întâlnirea cu ministrul de Finanţe (Ionuţ Mişa - n.r.) şi după cum bine ştiţi pe calendarul rectificărilor, rectificarea este posibil să aibă loc în luna august sau cel târziu în luna august, în funcţie de gradul de execuţie al tuturor cheltuielilor de la nivelul fiecărui minister".
Ea a precizat că la nivelul ministerului pe care îl reprezintă, în acest moment, toate sumele sunt angajate şi "cash-urile sunt suficiente".
Premierul Mihai Tudose a declarat, săptămâna trecută, că ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, a prezentat coaliţiei un plan privind relocarea unor bani în cadrul rectificării bugetare, având în vedere că în unele ministere gradul de execuţie este de doar 2% pe primele şase luni ale anului.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 25.07.2017, 20:29)
eficientizarea gândită de guvernanţi şi de conducătorii politici ai ANAF şi ai guvernului, ar consta doar în desfiinţarea de structuri teritoriale, care, chipurile, "nu sunt eficiente", şi mai ar mai consta, cu siguranţă, şi în blocarea posturilor vacante, blocare care are rolul de a îngreuna şi mai mult sarcinile, dar şi riscurile aferente respectivelor sarcini, pentru cei rămaşi în sistem !!!
Nu ştiu cum se făcea, dar în anii comunismului şi de după 1989, Ministerul Finanţelor Publice ( căci nu exista structura ANAF ), avea unităţi teritoriale în toate comunele ţării, cu personal cu atribuţii de impunere şi control, iar bugetul avea bani !!!
Înţelegem că, pentru participanţii la analizele din ultimele două săptămâni, eficientizarea ANAF = suprimarea ANAF !!!
În niciun caz nu se pune problema de dezvoltare a ANAF !!! Oare de ce ???
Păi desfiinţarea struturilor teritoriale ale ANAF şi relocarea personalului acestora, la cele mai apropiate structuri rămase pe baricade, înseamnă, de fapt :
- o nouă "dezrădăcinare", pentru colegii noştrii din anumite unităţi fiscale, care se vor desfiinţa,
- pericolul creării de noi posturi vacante care să se blocheze, adică să nu fie ocupate de funcţionari publici şi care să conducă astfel la blocarea şi mai mult a activităţii de colectare a veniturilor bugetare, pentru că vor fi colegi cărora nu le va fi uşor să-şi părăsească familiile sau să facă naveta la zeci de km zilnic, pentru a ajunge la noul loc de muncă ce li se oferă în alte unităţi fiscale, şi vor renunţa la munca la fisc, mai ales cei care se apropie de pensionare,
- pericolul ca toată munca ce va trebui să fie preluată de colegii rămaşi, să îi copleşească şi pe aceştia şi să ajungă ca şi noile structuri agreate şi rămase în luptă, să devină ineficiente în viitorul apropiat,
- pericolul să crească evaziunea fiscală în zonele structurilor teritoriale ale ANAF ce se vor desfiinţa, să scadă colectarea, pentru că nu vor fi organe de executare silită şi colectare care să îi urmărească la timp,
- pericolul ca şi contribuabilii să fie nemulţumiţi din cauza faptului că vor fi puşi pe drumuri să obţină orice document, să facă orice declarare sau plată, la unităţi teritoriale ale ANAF aflate foarte departe de sediul lor, iar contribuabilii din localităţile mici ( sate, comune), care nu au pregătirea necesară să facă plăţile şi declaraţiile online, vor fi tentaţi să nu mai declare sau să nu mai plătească deloc.
Felul în care se gândeşte eficientizarea activtăţii din cadrul structurilor teritoriale ale ANAF este unul păgubos pentru toată ţara, căci, cu cât se vor îngreuna procedurile de administrarea, prin nealocarea de personal suficient, cu atât mai mult se va adânci lipsa de eficienţă a acestora.
Ceea ce refuză să vadă politicienii vremii şi conducătorii ANAF de acum, este faptul că, principalul factor productiv în cadrul structurilor teritoriale ale ANAF este OMUL, adică funcţionarul public !