URSULA VON DER LEYEN - PRIMA VIZITĂ ÎN ROMÂNIA Preşedintele CE vine la Bucureşti să ne dea OK-ul pe PNRR

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, se va afla astăzi, în vizită oficială, la Bucureşti, pentru a prezenta evaluarea privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al României în cadrul NextGenerationEU.

Înaltul oficial european va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis, la palatul Cotroceni, unde, începând cu ora 16:00, vor avea o întrevedere oficială. Vizita preşedintelui Comisiei Europene va continua cu o întâlnire de lucru, la Palatul Victoria, unde va discuta cu premierul Florin Cîţu.

Începând cu ora 17:45, cei trei înalţi oficiali vor vizita Spitalul Universitar Bucureşti, obiectiv a cărui modernizare este cuprinsă în PNRR, în pilonul privind alocările destinate Sănătăţii. La finalul vizitei, cei trei demnitari vor susţine o conferinţă de presă comună.

Este prima vizită oficială pe care Ursula von der Leyen o efectuează în ţara noastră, de când a devenit preşedintele Comisiei Europene. Ursula von der Leyen a vizitat ultima dată România în anul 2015, când deţinea funcţia de ministru al apărării în Germania.

România este cea de-a 21-a ţară care este vizitată de preşedintele Comisiei pentru a da undă verde planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă, documentele programatice prin care statele UE vor putea beneficia de fondurile aferente Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central de 672,5 miliarde de euro al instrumentului temporar de redresare Next GenerationEU, creat pentru atenuarea impactului economic şi social al pandemiei de coronavirus în Europa.

Până în prezent, 25 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor. 20 dintre acestea au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar 11 au primit prefinanţarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă.

Singurele state care nu au depus planurile naţionale de redresare sunt Bulgaria şi Olanda.

Practic, momentul de astăzi coincide cu aprobarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, document pe care Guvernul l-a trimis Comisiei Europene la data de 31 mai şi l-a publicat la 2 iunie. Pentru implementarea PNRR, document ce are peste 1300 de pagini, ţara noastră are la dispoziţie 29,2 miliarde euro, dintre care 14,2 miliarde euro granturi şi 14,9 miliarde euro împrumuturi, care vor fi contractate la o dobândă extrem de avantajoasă bazată pe rating-ul de creditare al Comisiei Europene. Finanţările trebuie contractate până la 31 decembrie 2023, iar proiectele trebuie implementate până la 31 decembrie 2026.

De asemenea, după aprobarea din partea Comisiei Europene şi a Consiliului Uniunii Europene (aşteptată în termen de patru săptămâni), România ar trebui să primească o pre-finanţare de 13% din totalul fondurilor pentru a demara atingerea jaloanelor şi a ţintelor (milestones& targets) în materie de reforme şi investiţii.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi prin Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la Mecanismul de redresare şi rezilienţă. Dintre cele 15 componente, finanţările cele mai mari sunt acordate domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educaţiei (3,6 miliarde de euro), sănătăţii (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziţiei verzi şi digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) şi energiei (1,614 miliarde de euro).

Din cele 7,6 miliarde de euro alocate transportului sustenabil, 3,9 miliarde vor fi direcţionate transportului feroviar, iar 3,1 miliarde de euro celui rutier. Până în 2026, România se angajează să construiască 434 de kilometri de autostradă prin PNRR, iar din perspectiva infrastructurii feroviare sunt avuţi în vedere 311 km de cale ferată modernizată, 311 km de cale ferată cu sistem ERTMS 2, 110 km de cale ferată electrificată şi 206 km de cale ferată cu sistem modern de centralizare.

Cele 3,6 miliarde de euro alocate Educaţiei vor contribui, printre altele, la construcţia a 50 de şcoli noi, la achiziţionarea a 1800 de microbuze verzi pentru transportul elevilor, la dotarea cu mobilier a 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier, la înfiinţarea a 20.000 de locuri de recreere şi lectură şi la crearea a 20.000 de locuri de cazare în campusuri universitare.

Sănătatea va beneficia de 2,45 miliarde de euro pentru dotarea ecosistemului sanitar din România cu 200 de centre comunitare, 3000 de cabinete de asistenţă medicală, 26 de secţii de terapie intensivă nou-născuţi şi 30 de ambulatorii.

Potrivit condiţiilor stabilite la nivel european, în PNRR trebuie să se regăsească investiţii şi reforme de cel puţin 37% pentru sprijinirea obiectivelor de reducere a gazelor cu efect de seră cu 55% până în 2030, precum şi în vederea atingerii neutralităţii climatice până în anul 2050, şi minimum 20% pentru tranziţia digitală.

În planul României, pe toţi pilonii de finanţare 15,9 miliarde de euro vor fi alocate tranziţiei verzi, iar 1,89 miliarde de euro domeniului digital. La acestea, se vor adăuga 2,12 miliarde de euro prin fondul local pentru tranziţie verde şi digitală şi finanţări pentru obiective digitale.