Ursula von der Leyen vrea reînscăunarea în fruntea CE

Ursula von der Leyen îşi doreşte un nou mandat în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene, potrivit declaraţiei făcută ieri de domnia sa în cadrul conferinţei de presă susţinută alături de Friedrich Merz, preşedintele CDU (Uniunea Creştin Democrată), formaţiune politică ce a propus-o pe actuala şefă a Executivului comunitat drept Spitzenkandidatin (cap de listă) al Partidului Popular European, propunere ce ar urma să fie aprobată la Congresul PPE care va avea loc pe 6 şi 7 martie la Bucureşti.

Ursula von der Leyen a declarat: "Iau astăzi o decizie conştientă şi cugetată: doresc să mă prezint pentru un nou mandat. Lumea este total diferită faţă de acum cinci ani. (...) Trebuie să continuăm să ne apărăm împotriva celor care ne divizează în interior şi în exterior, trebuie să ne consolidăm (...), este obiectivul pe care mi l-am stabilit".

Numirea drept cap de listă al PPE nu are nimic de-a face cu o candidatură la alegerile europarlamentare, deoarece von der Leyen nu este un candidat în acest sens, ci ea va fi propusă de popularii europeni pentru funcţia de preşedinte al Comisiei în cazul în care formaţiunea politică va câştiga alegerile de la începutul lunii iunie. Conform practicii, candidatul grupului politic din Parlamentul European care obţine cele mai multe voturi la alegerile europarlamentare are prima şansă de a deveni preşedinte al Comisiei Europene. Cum sondajele situează PPE pe primul loc, Ursula von der Leyen este bine plasată pentru a obţine încă un mandat.

Cu toate acestea, numirea ei s-ar putea să fie rodul unor negocieri mai anevoioase în Parlamentul European decât în anul 2019, deoarece sondajele efectuate în statele Uniunii Europene arată că o alianţă în Parlamentul European între grupurile politice progresiste (popularii, socialiştii, Verzii şi Renew) ar putea fi de data aceasta mai dificil de realizat în urma creşterii popularităţii partidelor conservatoare şi de extremă dreapta, dar totuşi acestea din urmă nu vor putea împiedica formarea unei majorităţi a celor dintâi.

Ursula von der Leyen ar putea avea însă dificultăţi în Parlamentul European şi în obţinerea voturilor grupurilor de dreapta, sceptice faţă de agenda ecologistă cuprinsă în Green Deal, pact pe care ea l-a susţinut intens în actualul mandat.

Actualul preşedinte al Comisiei Europene ar putea avea probleme şi din cauza stilului ei de conducere, deoarece pe o serie de subiecte sensibile, de la sprijinul ei pentru Israel în războiul său împotriva Hamas, până la politica faţă de China, Ursula von der Leyen a luat decizii fără a consulta statele membre, stârnind furia diplomaţilor europeni şi, uneori, chiar a propriilor comisari.

Von der Leyen mai trebuie să facă faţă celor care o acuză de implicarea în aşa numitul scandal Pfizergate, privind negocierea prin intermediul mesajelor pe WhatsApp, cu Alrbert Bourla, CEO al companiei Pfizer, a contractului privind achiziţia vaccinurilor anti-Covid. În urma acestei negocieri, care a fost dezvăluită de publicaţia americană New York Times, Comisia Europeană a încheiat în mai 2021 un contract de achiziţie de la compania Pfizer a 2,4 miliarde doze de vaccin anti-Covid în valoare de 35 miliarde dolari. Pentru că preşedintele von der Leyen a refuzat să prezinte conţinutul mesajelor schimbate cu Albert Bourla, publicaţia New York Times a dat în judecată Comisia Europeană.

Referitor la acest caz s-a pronunţat şi Ombudsmanul european în raportul său pentru anul 2022, în care acuză lipsa de transparenţă a Comisiei Europene cu privire la mesajele respective.

În urma acuzaţiilor formulate şi de unii deputaţi europeni, Parchetul European, condus de procurorul-şef Laura Codruţa Kovesi anunţa în septembrie 2022 deschiderea unui dosar penal in rem, în care se efectuau cercetări cu privire la fapte, dar până acum instituţia cu sediul în Luxemburg nu a mai furnizat nicio informaţie referitor la stadiul cercetării penale şi nu a emis nicio rezoluţie, deşi în curând se va împlini un an şi jumătate de când a recunoscut deschiderea acestui dosar.

Mai mult, un lobbist belgian, Frederic Baldan, a dat-o în judecată, la începutul anului trecut, pe Ursula von der Leyen acuzând-o de abuz în funcţie şi deturnare de fonduri, pentru că a negociat în numele Belgiei cantitatea de vaccinuri pe care urma să o achiziţioneze statul respectiv. Dosarul deschis în urma solicitării lui Baldan s-a împotmolit în instanţele din Belgia în hăţişul declinărilor de competenţă de la un tribunal la altul sau de la un parchet la altul.

Deşi atenţia acordată acestui caz până acum s-a limitat la cercurile de la Bruxelles, încă se aşteaptă ca o instanţă să se pronunţe asupra achiziţiei vaccinurilor anti-Covid negociată de Ursula von der Leyen. Dacă va interveni o hotărâre nefavorabilă a instanţei în acest an, sentinţa respectivă va avea implicaţii majore pentru intenţia Ursulei von der Leyen de a îşi reînnoi mandatul de preşedinte al Comisiei Europene.

Este însă greu de crezut că dosarele respective vor fi finalizate în cursul anului 2024 de instanţele în care se află, iar în ceea ce priveşte dosarul aflat pe rolul Parchetului European se pare că lucrurile vor stagna atât timp cât von der Leyen se va afla la butoanele de comandă ale Comisiei Europene.

În ceea ce priveşte un viitor mandat în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunţat încă de sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, că vrea să înfiinţeze funcţia de comisar european al apărării, iar persoana care va ocupa această funcţie ar urma să se ocupe de consolidarea apărării europene şi de sporirea producţiei militare, atât pentru nevoile UE cât şi pentru a ajuta în continuare Ucraina în războiul cu Rusia.

Pentru a primi un al doilea mandat de preşedinte al Executivului comunitar, von der Leyen trebuie să fie nominalizată de liderii europeni şi confirmată prin vot de Parlamentul European. Amintim că, în urmă cu cinci ani, când a fost susţinută de o coaliţie a Partidului Popular European cu socialiştii europeni şi cu grupul Renew Europe, Ursula von der Leyen a ajuns preşedinte al Comisiei Europene cu o majoritate de doar nouă voturi, primind 383 de voturi pentru. Odată cu ascensiunea prezisă a extremei drepte la următoarele alegeri europarlamentare, nu se ştie dacă o coaliţie formată din cele trei mari partide pro-europene ar avea suficiente voturi pentru a o susţine din nou.

Între timp, von der Leyen va trebui să respecte un set de reguli care guvernează campania pentru un mandat în UE, rămânând în acelaşi timp funcţionar al Comisiei, ceea ce s-ar putea dovedi un act de echilibru periculos. Conform regulilor de campanie pentru comisarii europeni, Ursula von der Leyen va trebui să creeze conturi separate pe reţelele sociale, să facă o distincţie clară între declaraţiile făcute în calitate de preşedinte al Comisiei Europene şi în calitate de candidat şi nu va putea folosi în scopuri de campanie niciun fel de resurse ale Executivului comunitar.