Va reuşi viitorul guvern măcar să publice la timp execuţia bugetară?

Execuţia bugetară din primele nouă luni a reprezentat o surpriză plăcută: dimensiunea dezastrului a fost publicată după o întârziere de numai câteva zile.

Având în vedere valoarea deficitului, de 2,62% din PIB-ul estimat şi "corectat" de Comisia Naţională de Prognoză pentru 2019, "echilibristica" pe care trebuie să o facă viitorul guvern nu este deloc de invidiat.

În urmă cu câteva luni, întrebam ce ştie să facă Ministerul de Finanţe, dacă nici măcar execuţia bugetară nu o poate publica la timp.

Întrebarea era, desigur, retorică, iar ulterior tendinţa distructivă s-a accentuat sub conducerea unui ministru iresponsabil, pentru care nici măcar nu mai pot fi găsite grupe de clasificare.

Trebuie să recunoaştem, totuşi, că adâncirea deficitului bugetar pe fondul unei creşteri economice de 7,1% în 2017 şi de 4,1% în 2018 reprezintă o "performanţă" impresionantă.

Acesta a crescut, în primele nouă luni ale anului curent, până la aproape 27 de miliarde de lei, o valoare cu 60,9% mai mare decât aceeaşi perioadă anului trecut şi cu 295,6% mai mare decât deficitul bugetar din primele nouă luni ale anului 2017 (vezi graficul 1 în pagina 6).

Dincolo de iresponsabilitatea guvernelor care au subminat grav finanţele publice, această evoluţie a deficitului bugetar reflectă, pur şi simplu, analfabetismul economic al "autorităţilor".

Nu este nimic de condamnat aici, dacă aceleaşi "autorităţi" nu ar avea pretenţia să facă programe de dezvoltare şi să planifice economia, în timp ce îi sufocă pe agenţii economici privaţi cu tot felul de legi şi reglementări absurde. Faptul că unele dintre acestea ar putea fi "implementate" la "indicaţii" din afară nu reprezintă o circumstanţă atenuantă, cu una deosebit de agravantă.

Şi asta nu este tot. Conform teoriei "deficitelor gemene", între deficitul bugetar şi deficitul de cont curent exis-tă o legătură puternică de cauzalitate, care poate fi ilustrată pornind de la identitatea fundamentală a conturilor naţionale, C+I+G+X ≡ C+S+T+M, unde cele patru categorii ale producţiei (din partea stângă a identităţii) sunt bunuri şi servicii de consum (C), bunuri de capital (I), activităţile guvernamentale (G) şi exporturile (X).

Activităţile productive vor genera venituri, care vor fi utilizate pentru consum (C), economisire (S), plata impozitelor (T) şi importuri (M).

În condiţiile în care cele două elemente C din identitate se anulează reciproc, atunci noua identitate va fi (X-M) ≡ (S-I) + (T-G), adică unui deficit în partea dreaptă, care presupune că economisirea internă nu este suficientă pentru finanţarea investiţiilor şi/sau taxele nu finanţează în întregime cheltuielile bugetare, îi va corespunde un deficit extern cu o valoare similară.

Datele de la BNR arată o creştere puternică a deficitului de cont curent în ultimii trei ani (vezi graficul 2), ca urmare a creşterii accelerate a deficitului comercial.

Fără o corectare cât mai rapidă a acestei tendinţe negative, relativa stabilitate a monedei naţionale nu poate fi menţinută pe termen nedefinit, mai ales în condiţiile deteriorării grave a perspectivelor economiilor europene.

Din păcate, aici s-a ajuns şi ca urmare a facilitării iresponsabilităţii fiscale printr-o politică monetară relaxată. Cu alte cuvinte, combinaţia extrem de toxică a politicilor monetare şi fiscale prociclice a alimentat creşterea accelerată a deficitelor gemene, iar soluţia inevitabilă este austeritatea bugetară, indiferent de culoarea politică a guvernelor viitoare, o austeritate care să cuprindă chiar şi capitolul "sacru" al aşa-numitelor investiţii în infrastructură, considerate un element de bază al dezvoltării economice.

După trei decenii de jaf generalizat, poate că a venit momentul ca "autorităţile" statului să se limiteze la ridicarea barierelor din calea iniţiativei private şi antreprenorilor, odată cu asigurarea unui mediu concurenţial corect. De asemenea, "autorităţile" ar mai trebui să uite, măcar un deceniu, de planificarea bunăstării, deoarece s-ar putea ca "beneficiarii" să nu mai fie pe aici când vor anunţa triumfătoare atingerea ţelului.

Afirmaţiile unui mare economist aus-triac din prima jumătate a secolului trecut, Fritz Machlup, despre situaţia din ţara sa, ar trebui să le dea mult de gândit celor din poziţii de autoritate din ţara noastră, deoarece în economie de prea puţine ori este cu adevărat altfel.

"Austria are cele mai impresionante realizări în cinci domenii: a crescut cheltuielile publice, a crescut salariile, a crescut ajutoarele sociale, a crescut creditul bancar şi a crescut consumul. După toate aceste realizări, Austria a ajuns în pragul ruinei", scria Machlup în articolul "Consumul capitalului în Austria", din "Review of Economic Statistics" (1935).

Să fie rezultatul diferit la noi, în anul de graţie 2019? Dar, mai ales, va reuşi viitorul guvern măcar să publice la timp execuţia bugetară?