VALENTIN MIRCEA, EXPERT ÎN CONCURENŢĂ: "Exceptarea unei companii de la plata taxei pe stâlp ar fi ajutor de stat"

EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 3 iunie 2014

"Exceptarea unei companii de la plata taxei pe stâlp ar fi ajutor de stat"

Exceptarea unor companii cum sunt cele din energie de la plata impozitului pe construcţii speciale ar putea fi considerată ajutor de stat, consideră Valentin Mircea, expert în concurenţă, Asociat Senior la "Mircea şi Asociaţii".

Domnia sa ne-a precizat: "Dacă scuteşti Nuclearelectrica de la achitarea unei taxe, îi discriminezi pe ceilalaţi producători de energie. Este o măsură de ajutor de stat şi, în acest caz, autorităţile sunt obligate să solicite acordul Uniunii Europene. O astfel de excepţie nu ar fi o problemă într-o piaţă unde nu există decât un jucător, unde nu este competiţie. Un exemplu în acest sens ar fi CFR Infrastructură. Nu acelaşi lucru este când vorbim despre CFR Marfă, unde mai activează şi alte companii de profil pe piaţă".

Ultima zi pentru plata primei tranşe a "taxei pe stâlp" a fost 26 mai, urmând ca în 25 septembrie să fie achitat restul acestui impozit, aferent anului trecut.

La finalul săptămânii trecute, autorităţile anunţau că suma declarată de companiile vizate ajunsese la circa 1,5 miliarde lei, de trei ori mai mare faţă de cea estimată de Guvern.

În aceste condiţii, povara asupra mediului de afaceri este substanţial mai mare decât ceea ce este trecut în buget, o serie de companii fiind puse în situaţia să analizeze "serios" dacă să mai rămână sau nu în ţara noastră, potrivit analiştilor fiscali.

Deşi mediul de afaceri a subliniat în mai multe ocazii faptul că noul impozit va avea un impact negativ important asupra întregii economii şi că planurile de investiţii vor fi date peste cap, autorităţile nu au avut niciun fel de reacţie, neintervenind pentru a modifica prevederile cu pricina.

Mai mult decât atât, în timp ce premierul Victor Ponta a promis câtorva companii de stat că va rezolva situaţia, acesta a declarat, recent, că autorităţile s-au întâlnit cu mediul de afaceri şi că "toată lumea a înţeles foarte clar ce are de raportat şi ce are de plătit".

"Cei care au creat această taxă nu s-au gândit nicio secundă la efectele sale pe termen lung, ci au dorit să strângă mulţi bani rapid, iar apoi, cum spune vorba: «După noi, potopul»", consideră expertul fiscal Dan Schwartz.

În absenţa unei predictibilităţi legislative, ţara noastră va înregistra o creştere economică modestă şi recesiuni mai puternice decât alte ţări europene, în perioadele dificile, semnalează Florin Cîţu.

Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, a declarat, recent, că există discuţii pentru schimbarea acestui tip de impozitare, unele domenii fiind afectate mai mult de "taxa pe stâlp".

Întrebat dacă vor exista exceptări pentru domeniile împovărate, domnia sa a menţionat că Finanţele au realizat diverse scenarii, dar că nu au ajuns la o decizie, întrucât o exceptare într-o anumită zonă ar putea genera solicitări de exceptări şi în alte zone: "Odată deschisă o cale a exceptărilor, s-ar putea să fie, ulterior, argumente şi din alte zone pentru a introduce anumite categorii de excepţii".

Săptămâna trecută, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor Publice, a reiterat că autorităţile caută soluţii pentru rezolvarea problemelor create de noua taxă.

Conducerea Nuclearelectrica a anunţat încă de la începutul anului că estimează impactul taxei pe construcţii speciale la circa 100 milioane lei, cuprinzând-o în bugetul de venituri şi cheltuieli pentru acest an.

Avocatul Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, le-a spus, recent, premierului Victor Ponta şi vicepremierului Liviu Dragnea că taxele pe construcţii speciale sau pe apa uzinată afectează profitabilitatea companiei, cei doi oficiali promiţând că vor căuta soluţii. Potrivit lui Borza, Hidroelectrica trebuie să plătească în acest an 163 de milioane de lei pentru impozitul pe construcţii speciale, ceea ce va creşte preţul de cost al energiei cu 11 euro pe MWh: "Taxa pe stâlp este prohibitivă şi discriminatorie. Ne discriminează faţă de ceilalţi producători din România pentru că noi trebuie să plătim cel mai mult, având în vedere că aveam cea mai mare bază impozabilă, cu aproape 600 de agregate în aproape toate judeţele din ţară".

Banii pe care ar trebui să-i achite Complexul Oltenia, în acest an, după aplicarea taxei pe construcţii speciale, vor ajunge la circa 31 milioane lei, potrivit datelor furnizate de companie.

Impozitul pe construcţiile speciale, de 1,5% din valoarea construcţiei, a fost introdus la începutul acestui an.

În opinia reprezentanţilor mediului de afaceri, mai există o şansă pentru modificarea impozitului în Parlament, unde urmează să fie dezbătută legea de aprobare a Ordonanţei 102, privind impozitul pe construcţiile speciale.

"Taxa pe stâlp" ar putea amâna o parte din investiţiile Romtelecom şi Cosmote

Romtelecom şi Cosmote ar putea amâna o parte din investiţiile planificate pentru acest an, care totalizează 170 milioane de euro, în urma aplicării impozitului pe construcţiile speciale.

Nikolai Beckers, directorul general al celor doi operatori telecom, susţine că, în cazul Romtelecom, valoarea noii taxe va fi dublă faţă de impozitul pe profit plătit pentru 2013.

"România are nevoie de investiţii în infrastructură, iar taxele adiţionale pe acest segment ar fi de-a dreptul contra-productive. În cazul Romtelecom şi Cosmote România, cea mai mare parte a investiţiilor planificate pentru acest an, care totalizează 170 de milioane de euro, sunt direcţionate către tehnologia 3G şi 4G, pentru segmentul de comunicaţii mobile, respectiv FTTH, pentru cel de comunicaţii fixe. Din nefericire, din cauza cadrului legislativ actual, am putea fi nevoiţi să amânăm parte din aceste planuri, companiile noastre fiind considerabil afectate de taxa pe infrastructură", a declarat domnia sa, citat de Mediafax.

În opinia domniei sale, impozitul pe construcţii speciale ar trebui să fie calculat la valoarea contabilă netă a construcţiei, nu la cea nominală brută.

"Decizia pentru această taxă a fost luată fără nicio consultare prealabilă a mediului de afaceri; apare un nou semn de întrebare cu privire la predictibilitatea mediului fiscal din România. De când proiectul a devenit public, am transmis punctul nostru de vedere, precum şi propuneri pentru o implementare clară şi facilă", a spus Beckers.

Acesta a adăugat că impactul noii taxe ar trebui să fie unul rezonabil asupra jucătorilor din industrie, să nu blocheze investiţiile în extinderea infrastructurii de comunicaţii şi să poată fi aplicat uşor.

"Piaţa telecom din România se confruntă deja cu mari provocări în identificarea de resurse pentru finanţarea investiţiilor în reţelele fixe şi mobile de generaţie următoare. Actuala modalitate de calcul duce la taxarea excesivă în domeniul telecom şi la un impact discriminatoriu la nivelul grupului nostru. Pentru o industrie ca a noastră, în care infrastructura este un element cheie, această taxă poate dubla sau chiar tripla povara fiscală. Spre exemplu, pentru Romtelecom, valoarea anuală a taxei pe infrastructură este dublă faţă de impozitul pe profit plătit de către companie pentru 2013", a afirmat sursa citată.

Domnia sa a mai spus că sectorul telecom este deja printre cei mai mari contribuitori la bugetul de stat prin taxe şi impozite, un exemplu fiind licitaţia pentru spectrul 4G, în urma căreia statul a colectat aproape 700 milioane de euro din taxe de licenţă.

"Mai mult, actuala formă a legii este discriminatorie faţă de Romtelecom. Astfel, peste 40% din impactul total în industrie va fi suportat de către noi, ca urmare a moştenirii privind infrastructura de cupru şi reţea", a mai spus reprezentantul operatorilor, adăugând: "România excelează în IT&C, atât din punct de vedere al potenţialului şi entuziasmului utilizatorilor, cât şi din punct de vedere al realizărilor de până acum. De aceea, avem nevoie de predictibilitate fiscală, în special în industria în care activăm".

Romtelecom are ca acţionari grupul elen OTE, cu 54,01% şi Ministerul pentru Societatea Informaţională, cu 44,99%.

Grupul german Deutsche Telekom deţine 40% din OTE Group.

Anul trecut, Romtelecom a raportat venituri totale de 609,5 milioane de euro, în scădere cu 1,6% faţă de 2012.

Veniturile Cosmote România au scăzut, în 2013, cu 0,9%, la 458,5 milioane de euro. Societatea are ca acţionari pe Cosmote Group, parte a OTE Group - 70% şi pe Romtelecom - 30%.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb