VICEGUVERNATORUL BNR LIVIU VOINEA "Băncile noastre nu au nevoie de capitalizare de la acţionarii lor"

Faptul că unele bănci din afara ţării care au subsidiare şi la noi înregistrează, în scenariul advers imaginat în cadrul testelor de stres efectuate de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), pierderi şi necesar de capitalizare, nu afectează sistemul bancar din România, pentru că instituţiile financiare de pe piaţa noastră nu au nevoie de bani de la băncile mamă, ne-a explicat domnul Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).

Domnia sa ne-a spus: "Aceste rezultate anunţate de EBA nu au impact asupra sistemului bancar din România, pentru că băncile noastre cu capital străin înregistrează o rată medie a fondurilor proprii mai mare de 19%, faţă de 13,2% - cât este nivelul european.

Trebuie să ţinem cont că noi nu avem nicio instituţie de credit inclusă în acest exerciţiu pentru că băncile din ţara noastră deţin active minime pragului de selecţie. Dar, pe noi nu ne afectează rezultatele obţinute, pentru că instituţiile noastre de credit nu au nevoie de capitalizare de la băncile mamă".

De data aceasta, EBA nu şi-a mai propus să împartă băncile în "picate" şi "trecute", ci să facă un clasament în funcţie de nivelul de capitalizare al acestora, atrage atenţia Liviu Voinea, subliniind şi faptul că scenariul advers este extrem de sever, luând în considerare preţuri foarte scăzute la bunurile imobiliare şi o reducere majoră a Produsului Intern Brut (PIB) european.

Dochia: "Testele de stres nu se referă decât la câteva bănci mari, iar problemele, de obicei, sunt la băncile mai mici"

Dintre băncile examinate de EBA, singura problemă reală o are Monte Dei Paschi din Italia, pentru celelalte situaţia fiind ipotetică, este de părere analistul economic Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, care ne-a declarat: "Raiffesisen, cea mai mare bancă din cele care ne interesează (n.r. dintre cele care nu au ieşit bine la testele de stres), stă foarte bine în România. Trebuie să facem diferenţa între subsidiarele din ţara noastră şi băncile mamă. Acestea sunt separate, singurul impact pe care l-ar avea băncile mamă asupra subsidiarelor pe care le au la noi ar fi dacă acestea din urmă ar avea nevoie de împrumuturi de la primele. Indicatorii actuali nu arată nicidecum o nevoie de ajutor a instituţiilor financiare autohtone de la băncile mamă. În acelaşi timp, BNR supraveghează aceste bănci, care se supun condiţiilor din România. Acestea sunt mai stricte, în general, decât condiţiile europene".

Domnul Dochia ne-a spus că există, însă, motive de îngrijorare indirectă a unor crize financiare din Europa asupra pieţelor europene, opinând: "Chiar şi aceste teste de stres nu se referă decât la câteva bănci mari, iar problemele, de obicei, sunt la băncile mai mici, care nu intră în aceste teste. Se poate întâmpla oricând ca aceste instituţii de credit să aibă probleme. BCE este, însă, pregătită să intervină. Acum există şi noile reguli referitoare la modul în care diverse părţi implicate în afacerile unei bănci sunt chemate să o ajute să iasă din dificultate (n.r. Legea Rezoluţiei Bancare, care prevede inclusiv confiscarea depozitelor nebancare pentru salvarea băncilor cu probleme). Însă, în Italia, de exemplu, deja au apărut discuţii pe marginea aplicării lor. Aşadar, există şi situaţii în care multe dintre reglementările care au la bază bune intenţii dovedesc că au efecte negative".

Croitoru: "Simpla publicare a rezultatelor testelor de stres nu aduce panică printre consumatori"

Simpla publicare a rezultatelor testelor de stres nu aduce panică printre consumatori, este de părere Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR. Domnia sa consideră: "Panica ar apărea dacă s-ar manifesta scenariul presupus şi am fi pe marginea prăpastiei. Faptul că au mai fost realizate astfel de exerciţii a condus la creşterea gradului de adecvare a capitalului la 13%, în cazul unei situaţii de stres. Scenariul EBA presupune scăderea PIB în UE, în următorii trei ani - dintre care, în primii doi, PIB va înregistra valori negative -, acest lucru conducând la scăderea de la 13,2% la 9,4% a ratei capitalului de bază, ceea ce este bine, pragul acestui indicator fiind de 7% în anumite condiţii de stres. Sunt şi câteva bănci cu acţionariat în unele instituţii financiare de la noi care ajung sub acest nivel".

Problema care există este o dispersie mare între bănci - în timp ce unele au o capitalizare solidă, la altele scade rata capitalului de bază la sub 7% în cazul unor scenarii de stres, atrage atenţia consilierul Guvernatorului.

Domnia sa menţionează că cele care ar ajunge la un nivel de capitalizare de sub 7%, dacă s-ar materializa scenariul EBA, ar avea dificultăţi în a-şi finanţa afacerile şi alte riscuri de piaţă.

Un alt efect al unei situaţii de stres ar fi că unele credite din UE vor deveni neperformante (NPL), în condiţiile în care în Uniunea Europeană nivelul de NPL deja este mare.

Banca Monte dei Paschi di Siena din Italia este banca europeană cu cele mai mari probleme în privinţa capitalului, conform rezultatelor testelor de stres anunţate vineri seară de EBA.

Pe lista EBA cuprinzând instituţiile cu risc pentru industria financiară a UE, din cauza semnelor de întrebare cu privire la capitalul Tier1 (CET1) se mai numără: Raiffeisen Landesbanken Austria (capital CET1 de 6,12%), Banco Popular Spania (7,01%), UniCredit Italia (7,12%), Barclays Marea Britanie (7,30%), Allied Irish Banks Irlanda (7,39%), Commerzbank Germania (7,42%), Bank of Ireland (7,69%), Deutsche Bank Germania (7,8%), Societe Generale Franţa (8,03%), RBS (8,08%), Erste Group Austria (8,69%).

Testele, realizate pe un eşantion de 51 de bănci din Uniunea Europeană, privesc bilanţurile acestor instituţii.