Vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu: "Obiectivul meu în calitate de raportor privind implementarea mecanismului de redresare şi rezilienţă este să salvez aceste fonduri europene"

În calitate de responsabil al Comisiei pentru bugete cu privire la Raportul de implementare al Mecanismului pentru Redresare şi Rezilienţă, europarlamentarul Victor Negrescu a prezentat la Strasbourg, în cadrul comisiilor de resort, prima formă a documentului care propune modificări importante pentru salvarea proiectelor finanţate prin acest instrument. Raportorul social-democrat a solicitat ca perioada de finanţare a proiectelor mature din cadrul acestui mecanism să poată fi prelungită cu 12 luni sau ca acestea să fie fazate spre alte resurse financiare europene. Totodată, eurodeputatul Victor Negrescu a propus mai multă flexibilitate în revizuirea planurilor naţionale şi reducerea birocraţiei aferente acestora.

"Până în prezent, statele membre au încasat prin mecanismul de redresare şi rezilienţă 55% din subvenţiile disponibile, însumând 197,5 miliarde de euro, şi 37% din împrumuturile disponibile, mai exact 108,7 miliarde de euro. Cu un grad mediu de realizare a reformelor şi ţintelor de 28%, avem state care au performat precum Franţa (76,6%) şi Germania (65,2%) şi ţări care întâmpină dificultăţi cum este cazul Luxemburgului (13,4%), Ungariei (8,8%) sau Suediei (0%). Însă, conform datelor comunicate Parlamentului European, doar în ultimele luni au fost propuse zeci de modificări ale planurilor, ca urmare a inadvertenţei obiectivelor iniţiale cu nevoile actuale sau din cauza dificultăţilor birocratice, care echivalează cu sute de reforme şi ţinte specifice. Totodată, peste jumătate din statele membre au avut probleme în a depune cererile de plată în timp util, în timp ce Comisia Europeană a depăşit perioada disponibilă de evaluare pentru o parte dintre ele.

De aceea, prin modificările propuse, ne dorim să implementăm flexibilizarea instrumentelor, să reducem birocraţia şi să asigurăm finanţarea îndeosebi pentru proiectele mature, aflate în diverse etape de implementare, astfel încât acestea să poată fi finalizate. Obiectivul meu în calitate de raportor privind implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă este să salvez aceste fonduri europene", a subliniat vicepreşedintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

În cadrul şedinţei comune a comisiilor pentru bugete şi pentru afaceri economice şi monetare, europarlamentarul român, Victor Negrescu, a prezentat modificările incluse în raportul de implementare. Acestea au în vedere:

-flexibilizarea ţintelor şi jaloanelor, în cazul în care acestea nu mai sunt realizabile sau sunt depăşite din cauza contextului economic şi geopolitic;

-prelungirea implementării proiectelor mature, nefinalizate până la finalul lunii august 2026, cu încă 12 luni;

-accelerarea investiţiilor în domeniile rămase în urmă precum dezvoltarea zonelor rurale şi izolate, susţinerea protecţiei sociale şi integrarea grupurilor vulnerabile sau aplicarea politicilor de ocupare pentru tineri;

-stabilirea unui sistem de prioritizare, fazare şi transfer după termenul limită din august 2026, pentru a permite finalizarea proiectelor în curs prin alte scheme europene de finanţare;

-evaluarea riguroasă din partea Comisiei Europene a proiectelor şi reformelor legate de educaţie şi tineri pentru care am cerut alocări financiare dedicate;

-implicarea autorităţilor locale şi a partenerilor sociali în implementarea proiectelor şi reformelor;

-o transparenţă sporită în ceea ce priveşte beneficiarii finali şi protejarea intereselor financiare ale UE.

Negociator-şef al bugetului Uniunii Europene aferent anului 2025, Victor Negrescu a fost cel care a reuşit să identifice soluţiile şi resursele necesare pentru plata sumelor suplimentare generate de împrumutul prin care s-a finanţat Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă la nivel european. De altfel, bugetul UE pentru 2025 a fost primul buget anual din care s-a efectuat o plată de 1,14 miliarde euro din instrumentul de redresare al Uniunii Europene (EURI) şi de 1,14 miliarde euro din Instrumentul de flexibilitate pentru a acoperi aceste costuri suplimentare pentru finanţarea mecanismului.

"Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă este o iniţiativă esenţială prin care Uniunea Europeană contracarează impactul economic şi social al crizei provocate de pandemie.

Atât amploarea sprijinului, de peste 700 de miliarde de euro, cât şi mecanismul de implementare în baza reformelor, sunt unice şi ilustrează capacitatea UE de a acţiona consistent pentru a face faţă provocărilor comune confirmând recomandările din raportul Draghi.

România este al cincilea beneficiar din Uniunea Europeană ca sumă alocată. Este o ocazie pe care ţara noastră nu trebuie să o rateze deşi planul redactat iniţial are multe carenţe pe care, de altfel, le-am subliniat încă din start", a susţinut europarlamentarul Victor Negrescu.

Raportul privind implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă este în lucru în cadrul Comisiei pentru bugete şi Comisiei pentru afaceri economice şi monetare, urmând a fi supus la vot în plenul Parlamentului European în luna iunie.