English
Niciun stat nu mai poate funcţiona performant fără inteligenţa artificială, este de părere Ştefan Jicol, Director general Direcţia generală politici publice, strategii şi control intern în cadrul Secretariatului General al Guvernului, precizând că una dintre direcţiile autorităţilor noastre este digitalizarea integrală a administraţiei.
Oficialul a declarat: "Sunetm pregătiţi, printr-un aparat profesionist, să continuăm atragerea de noi fonduri europene în următorul exerciţiu bugetar (2021-2027). Una dintre direcţii este digitalizarea integrală a administraţiei, ca prim pas spre acumularea de date în timp real în cloud-uri guvernamentale şi utilizarea lor eficientă prin inteligenţa artificială, în special pentru eficientizarea politicilor publice şi reducerea costurilor administrative. Asta pentru că folosirea inteligenţei artificiale, ca obiectiv şi vârf al unei guvernări moderne, reprezintă viitorul oricărei forme de administrare statală în secolul al XXI-lea".
Fondurile europene au un rol foarte important în redresarea economică, a evidenţiat domnul Jicol, adăugând: "Guvernul României, prin Secretariatul General, este implicat în coordonarea implementării măsurilor de reformă în domeniul administraţiei publice. Majoritatea măsurilor luate în acest scop au fost sprijinite masiv prin proiecte finanţate din fonduri europene începând încă din faza de preaderare a României la UE, în perioada de după anul 2005. Fără aceste finanţări salvatoare România nu ar fi reuşit să recupereze retardul instituţional-administrativ faţă de celelalte state europene şi s-ar fi găsit astăzi, foarte probabil, în teza maioresciană de secol XIX a «formelor fără fond». Fondurile europene sunt, în acest moment, cel mai important suport pentru dezvoltarea României, compatibilizând cu succes norme şi standarde ale Uniunii Europene între Vest şi Estul fostului spaţiu comunist".
SGG are, în acest moment, în implementare 16 proiecte finanţate prin fonduri europene în valoare de peste 40 de milioane de euro, a anunţat domnia sa. Aceastea răspund recomandărilor specifice de ţară şi vizează măsuri de reducere a birocraţiei, creşterea calităţii fundamentării deciziilor, managementul strategic, crearea unor conexiuni solide şi predictibile între politicile planificate şi resursele bugetare alocate sau identificarea unor mecanisme de fundamentare a politicilor investiţionale.
În contextul crizei provocate de virusul SARS-COV2, priorităţile Guvernului au avut în vedere protejarea sănătăţii populaţiei, menţinerea bunului mers al economiei în sectoarele ei vitale şi sprijinul puternic pentru sectoarele şi companiile aflate în dificultate. Fondurile europene disponibile şi programele de ajutor ale Uniunii Europene au un rol extrem de important în finanţarea măsurilor de redresare, subliniază Ştefan Jicol.
Oficialul a reiterat că Executivul a elaborat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, pentru a răspunde nevoilor imediate şi Planul naţional pentru rezilienţă şi redresare (PNRR), pentru a putea beneficia de sprijinul oferit de Comisia Europeană, în valoare de 80 miliarde euro pentru perioada 2021-2027.
Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică a fost elaborat şi implementat, începând cu luna august 2020, ca parte a unui program de atenuare a pierderilor înregistrate şi de încurajare a unei noi abordări economice.
"Planul a reprezentat un efort consistent de redresare a economiei ţării prin investiţii în infrastructură, transport, energie, educaţie, sănătate, irigaţii pentru următorii ani, instrumente de creditare şi garantare pentru asigurarea lichidităţilor în piaţă, pentru asigurarea capitalului de lucru şi creşterea gradului de digitalizare a serviciilor publice. Pachetul cuprinde şi măsuri de protecţie socială, inclusiv pentru încurajarea creării şi păstrării locurilor de muncă, dar şi scheme de garantare a capitalului de lucru pentru companiile mari, schema de garantare a creditului comercial, granturi de investiţii pentru IMM-uri.
Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică se va concretiza într-un pachet de susţinere a economiei ce va depăşi 7% din PIB, până la finalul anului 2020. În primele nouă luni, au fost alocate suplimentar în economie 34,5 miliarde lei, echivalentul a 3,2% din PIB, reprezentând:
- aproximativ 30 miliarde lei (2,9% din PIB) - programe de garanţii, bani care ajung în economie prin intermediul sistemului financiar bancar si sunt garantaţi de stat;
- 14,4 miliarde - măsuri fiscale;
- 250 de milioane lei - bonificaţii la plata impozitului pe profit;
- 3,2 miliarde lei rambursare TVA în plus faţă de anul trecut;
- creştere cu 6,9 miliarde lei a cheltuielilor cu investiţiile (cea mai mare sumă din ultimii 10 ani);
- 9,8 miliarde lei cheltuieli legate direct de COVID-19".
În ceea ce priveşte Planul Naţional pentru Rezilienţă şi Redresare (PNRR), conform domnului Jicol, pot fi menţionate următoarele:
- Secretariatul General al Guvernului colaborează cu Ministerul Fondurilor Europene şi oferă tot sprijinul în elaborarea PNRR, prin utilizarea tuturor posibilităţilor de finanţare pe care le are la dispoziţie, ca de exemplu Instrumentul pentru Asistenţă Tehnică, finanţat de Comisia Europeană şi coordonat la nivelul SGG;
- La SGG a fost constituit, în cursul acestui an, un Grup de lucru interministerial pentru elaborarea unei Foi de parcurs în vederea întăririi capacităţii administrative a instituţiilor din România pentru perioada 2021-2027, care vizează inclusiv iniţierea de reforme structurale, din partea ministerelor de resort, pentru remedierea blocajelor şi problemelor semnalate în Semestrul European şi găsirea celor mai eficiente soluţii în fiecare sector. Aceste reforme condiţionează accesarea fondurilor europene.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
