VIDECONFERINŢA BURSA "FONDURILE EUROPENE" / TĂNASE STAMULE, CONSILIER DE STAT ÎN CADRUL CANCELARIEI PRIM-MINISTRULUI "Vrem să dezvoltăm produse de stimulare a creditării şi să legăm cât mai mult companiile de sistemul bancar"

Ţara noastră va avea o provocare în următorii ani să absoarbă toate fondurile europene pe care le va avea la dispoziţie, iar principala preocupare va consta în creşterea capacităţii administrative, a declarat Tănase Stamule, consilier de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului în domeniul eco­nomic.

Domnia sa a precizat: "Suntem într-o conjunctură fericită astăzi, însă avem peste 80-90 de miliarde din fonduri europene plus bugetul de stat, însă cel mai important este să reuşim să găsim specialiştii care să implementeze aceste proiecte pentru a creea valoare adăugată în România. Pentru asta trebuie să muncim cu toţii pentru a propune ca responsabil pe aceste proiecte cele mai competente persoane pe care le are statul român.

Acesta este marele risc - să nu avem oamenii cu care să implementăm toate aceste proiecte, în rest finanţare există, proiecte există".

Tănase Stamule a explicat că în prezent discutăm de trei linii mari de finanţare - programul de rezilienţă, fondurile structurale şi bugetul de stat.

"Ca prioritate de absorbţie sunt banii din programul de rezilienţă, după bineînţeles fondurile structurale şi apoi bugetul de stat. Prin programul de rezilienţă dorim să recuperăm deficitul de infrastructură mare pe care îl avem faţă de celelalte state şi aceşti bani, din fericire, vin exact pentru ceea ce se finanţează mai puţin prin noul program structural. În felul acesta sperăm să finalizăm toată partea de educaţii, să construim cât mai multe autostrăzi şi drumuri expres, universităţi, spitale etc. Apoi, avem zona de fonduri europene structurale prin care se doreşte un upgrade al economiei în general pe zona de digital, economie circurală şi, bineînţeles, bugetul de stat prin care dorim să echilibrăm decalajele dintre regiuni şi să finanţăm exact acele activităţi care astăzi nu pot fi finanţate nici prin programul de rezilienţă, nici prin fondurile structurale. Provocarea mare pe care o vedem este legată de capacitatea administrativă a ministerelor de a implementa toate aceste proiecte şi nu vă ascundem că încercăm să îmbunătăţim aparatul administrativ tocmai pentru că sunt foarte multe proiecte care se vor întâmpla în următorii ani", a explicat domnia sa.

Consilierul a adăugat că în ceea ce priveşte direcţia de finanţare şi oportunităţile pentru redresarea economiei va fi o creştere mare în zona industriei construcţiilor stimulată atât de programul de rezilienţă, dar şi de programul Noua Casă şi de alte programe pe care Guvernul le are în vedere pentru a dezvolta acest sector. Totodată, Guvernul are în vedere creştere pe zona de agricultură, mai exact o mărire a capacităţii de irigare. În plus, ca strategie pe zona de economie, Executivul are un plan de reducere a deficitului comercial ceea ce înseamnă o creştere pe lanţul valoric a producţiei alimentare, fiind principala sursă a deficitului comercial, mai ales pe zona de procesate, unde vor fi linii speciale de finanţare.

Tănase Stamule a mai spus că în ceea ce priveşte cofinanţarea IMM-urilor discutăm despre o finanţare inteligentă pentru modernizare şi digitalizare: "Sunt peste 4 miliarde de euro în viitorul program european cu această destinaţie şi ne gândim la modalităţi prin care să includem universităţile, tot ce înseamnă hub-urile de business, motoarele de afaceri tocmai pentru a reuşi să facem un update companiilor noastre şi a trece în secolul 21 din punct de vedere tehnologic şi al modelului de business".

Domnia sa a mai precizat că relaţiile sistemului bancar cu IMM-urile au crescut prin programul IMM Invest, iar Guvernul a dezvoltat toate aceste programe cu garanţii de stat pentru ca băncile să finanţeze mai mult IMM-urile. Totodată, Executivul îşi doreşte ca băncile să cofinanţeze fondurile europene pe care le vor accesa IMM-urile şi să crească astfel gradul de intermediere bancară pentru că în acest fel apare o nouă funcţie de control asupra companiilor care le ajută şi le oferă şi consultanţă totodată pentru a-şi dezvolta business-ul.

Tănase Stamule a mai adăugat că băncile au reacţionat foarte bine în această perioadă, iar un exemplu este IMM Invest, unde aproape tot plafonul este deja acoperit.

"Dorim să dezvoltăm produse de stimulare a creditării tocmai pentru a lega cât mai mult companiile de sistemul bancar ştiind că există acest transfer de cunoaştere şi aceste funcţii şi de consultanţă şi de control. Există suficientă lichiditate astăzi în mediul bancar, atât la băncile mamă, dar şi la cele din România, iar noi trebuie să facem în aşa fel încât să susţinem consolidarea relaţiilor dintre IMM-uri şi bănci", a mai spus Tănase Stamule.

În plus, domnia sa a declarat că Guvernul are în vedere nişte modificări în legislaţie pe care le plănuieşte după alegeri la recomandarea băncilor.

Tănase Stamule a mai menţionat: "Totodată, prin aceste scheme de garanţii de stat unele IMM-uri care sunt bancabile sunt încurajate să se ducă către bănci, iar în felul acesta legând mediul bancar de IMM-uri, se crează o simbioză în economie care nu poate aduce decât efecte de sinergie şi creşterea valorii adăugate în economia românească".

Domnia sa a subliniat că în această criză Guvernul s-a bazat mult pe domeniul bancar tocmai pentru a trece mai uşor prin criza economică, iar comparativ cu acum 10 ani băncile au avut un apetit pentru a credita şi nu au tăiat liniile de finanţare, ci a fost un partener foarte serios şi foarte important.

Tănase Stamule a mărturisit că speră ca în următorii patru ani relaţia dintre Guvern şi mediul bancar să rămână cel puţin la fel de bună dacă nu şi mai bună, şi acest lucru să se vadă prin creşterea intermedierii financiare, prin creşterea volumului de credite acordat IMM-urilor şi bineînţeles prin creşterea calităţii a relaţiei cu statul, pentru că atâta timp cât creşte economia se dezvoltă implicit şi firmele, iar băncile îşi cresc volumul de afaceri, deci toată lumea câştigă într-o relaţie sănătoasă dintre stat şi mediul financiar bancar.