VIDEO Energia greblează economia

Ţara noastră a devenit importator net de energie electrică în 2019, iar tendinţa multianuală a preţului energiei pare să fie ascendentă, în lipsa investiţiilor în unităţi noi de generare. Primele patru luni din acest an au adus noi creşteri pentru preţul energiei electrice, iar, deşi luna mai era aşteptată să aducă o scădere, aceasta a fost una destul de mică comparativ cu preţul din aprilie. Pe lângă impactul pe care îl simt consumatorii casnici din factură, creşterea preţurilor la energia electrică se simte şi la consumatorii industriali de la noi, care şi aşa au pierdut de-a lungul ultimilor ani avantajul competitiv al costului cu energia pe care îl aveau faţă de cei din statele din regiune, iar preţurile vor continua să crească.

Cristian Pârvan, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că nu pare să existe altă tendinţă pentru preţul energiei pe termen mediu, în condiţiile în care nu avem investiţii începute.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) atrage atenţia că energia este determinantă în factorul preţ pentru multe IMM-uri, iar Marian Năstase, de la Alro, avertizează că preţurile electricităţii se vor tripla dacă nu vom avea centrale noi. În acelaşi timp, Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex, arată că tendinţa preţurilor este în creştere în întreaga Europă - "o furtună care va produce inflaţie în toate produsele".

La rândul său, Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, subliniază că majorarea preţului certificatelor de emisii de CO2, lipsa cronică de investiţii şi indiferenţa autorităţilor au dus la creşterea preţurilor la energie electrică.

Pe piaţa consumatorilor casnici - liberalizată cu scandal în ianuarie 2021 - situaţia pare la fel de gravă. Asociaţia Energia Inteligentă estima, în urmă cu o lună, o creştere a preţului energiei electrice pentru următorul an comercial (1 iulie 2021 - 30 iunie 2022) de circa 10%. Între timp, au apărut primele cifre privind creşterea preţului energiei electrice pentru consumatorii casnici care se găsesc în Serviciul Universal (consumatorii care nu au trecut în piaţa concurenţială), care arată o creştere de la 1 iulie 2021 a preţului mediu pentru aceştia cu 4,8%. Asociaţia Energia Inteligentă arată, de altfel, că aceasta este doar o primă etapă a creşterii preţului, deoarece, la 1 ianuarie 2022, "probabil urmează o nouă majorare, cu încă 5%".

Preţul certificatului de emisii de CO2 a explodat, anul trecut şi anul acesta, crescând, în data de 14 mai, la 57 de euro de la un nivel mediu de 24 de euro, înainte de pandemie. Analiştii consideră că planurile Uniunii Europene de decarbonizare graduală - eliminarea cărbunelui în primă fază - pune presiune la cumpărare pe piaţa certificatelor de CO2 din partea speculatorilor, deoarece chiar Comisia Europeană estimează că preţul va ajunge la 75 de euro pe unitate, în 2030.

Preţul certificatelor de CO2 este şi motivul pentru care Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător pe cărbune din România după capacitatea instalată, se află în dificultate financiară. Preţul de producţie cu preţul certificatelor inclus este foarte ridicat, iar compania este pe cale de a lua cel de-al doilea împrumut guvernamental doar pentru achiziţia certificatelor de emisii pentru producţia aferentă anului 2020. În prezent, CEO, care are un proiect amplu de transformare către producţie din gaze, merge cu motoarele foarte slab turate şi de multe ori doar pentru "a ţine lumina aprinsă" când există un deficit mai mare de producţie. Vineri, la ora 17:20, CEO producea circa 1.300 de MW, dintr-o producţie totală de aproximativ 7.830 MW la un consum de 6.750 de MW. Din sistem continua însă să lipsească jumătate din capacitatea nucleară.

De altfel, un factor semnificativ pentru formarea preţului energiei electrice din luna mai a avut-o intrarea reactorului 2 de la Cernavodă în oprirea planificată, care a scos din piaţă, pentru două treimi din lună, o parte din capacitatea de producţie care produce în bandă. Cu toate acestea, norocul a făcut ca vântul şi ploaia să aducă o contribuţie la producţia de energie şi România a exportat în mai multe ocazii electricitate, inclusiv vineri. Preţul nu a scăzut însă foarte puternic în mai, în ciuda faptului că, prin aportul adiţional al producătorilor eolieni şi hidro, producţia a depăşit consumul naţional.

Astfel, preţul mediu al PZU (piaţa pentru ziua următoare) a fost, în luna mai, conform economica.net, de 289 lei/MWh, adică dublu şi jumătate faţă de preţul din luna mai a anului trecut, când, într-adevăr, era în vigoare lockdown-ul anti-Covid-19 şi preţurile şi consumul erau mai mici. Preţul mediu pe luna trecută a fost de 226 lei/MWh, în timp ce preţul mediu al primelor cinci luni pe PZU este de 274 lei/MWh, cu 165% mai mare decât media perioadei similare din 2020. Conform sursei citate, niciodată nu s-a înregistrat un preţ mediu atât de mare al primelor cinci luni, în ultimii zece ani. Cel mai mare a fost în 2019, respectiv 235 de lei/MWh.

În general, în luna mai, pe fondul abundenţei apei, preţurile în piaţa de energie au o tendinţă de scădere.

Piaţa de energie electrică este o piaţă a vânzătorilor de energie ("sellers-market"), adică a producătorilor, în condiţiile în care se simte lipsa cronică de investiţii. Este o piaţă în care producătorii deţin controlul: oricând se scot la cumpărare cantităţi de energie, furnizorii sar să cumpere la preţuri din ce în ce mai mari pentru a-şi asigura necesarul.

În condiţiile în care furnizorii cumpără energia mai scump, scumpirea se transmite apoi în factura consumatorilor. O parte semnificativă din problemă o reprezintă faptul că foarte mulţi consumatori casnici nu s-au mutat încă în piaţa liberă, unde preţurile sunt mai mici, au rămas în piaţa de serviciu universal - construită ca o plasă de siguranţă energetică pentru cei care nu aleg un alt furnizor. Problema este că această piaţă este mult mai scumpă şi va deveni şi mai scumpă odată cu expirarea în această vară a discounturilor convenite la începutul anului între furnizori şi autorităţi.

• În prezent, se estimează că doar 40% dintre consumatorii casnici de energie aveau contracte de furnizare pe piaţa liberă

Preţul energiei din facturi va creşte, de la 1 iulie, pentru consumatorii casnici care nu au încheiat un contract pe piaţa liberă, cu acelaşi furnizor sau cu altul, preferând să rămână în regim de serviciu universal. Alte creşteri de la 1 iulie sunt estimate şi la gaze naturale, unde piaţa a fost liberalizată tot anul trecut, însă unde preţurile au fost reduse în 2020, ca urmare a depozitelor de gaze care au fost pline. În urma golirii depozitelor după această iarnă mai lungă, preţurile la gaze naturale au început să crească.

Alte scumpiri la utilităţi sunt aşteptate şi în 2022. La energia electrică, scumpirile vin după cea de la 1 ianuarie 2021, când preţurile în serviciul universal practicate de furnizorii de ultimă instanţă (ENEL, CEZ, E.ON, Electrica) au crescut cu până la 26%. Până acum, consumatorii din serviciul universal au beneficiat de anumite discounturi din partea furnizorilor de ultimă instanţă, discounturi care vor dispărea de la 1 iulie. În prezent se estimează că doar 40% dintre consumatorii casnici de energie aveau contracte de furnizare pe piaţa liberă.

• Ştefan Vuza, preşedintele Chimcomplex: "Este o furtună în Europa care va produce inflaţie în toate produsele"

Actuala creştere a preţurilor energiei din România este în tendinţă cu creşterile din Uniunea Europeană, o majorare care va produce însă o inflaţie puternică în toate produsele, evidenţiază Ştefan Vuza, preşedintele şi acţionarul majoritar al companiei chimice Chimcomplex Borzeşti, unul din cei mai mari consumatori de energie din ţara noastră şi cel mai mare exportator cu capital românesc.

"Suntem al cincilea consumator ca volume din energie din România şi este limpede că ne afectează. Noi înţelegem că motivul creşterii este explozia preţului la certificatul de CO2 - era 20 de euro (anul trecut), în luna mai a fost 57 de euro (în prezent 50 de euro - n.r.). Probabil că el se va stabiliza, dar acest certificat de CO2 a făcut ca toţi producătorii să-şi crească preţurile. Eu ştiu mecanismul, dar noi nu avem prognoză. Mai bine ştiu producătorii şi să vedem ce se întâmplă pentru că astăzi (vineri - n.r.) dă drumul la producţie (reactorul 2 - intrat în revizie programată - n.r.) Nuclearelectrica. M-aş aştepta la o mişcare în jos. În rest, este o furtună, este o furtună în toată Europa care va produce inflaţie în toate produsele încât Europa va interveni. Nu va rămâne chiar aşa, fără reglementare", ne-a spus Vuza.

În ciuda creşterii preţurilor în sectorul energiei, Chimcomplex a început anul 2021 puternic şi a raportat pentru primul trimestru o cifră de afaceri de 497 milioane de lei, în condiţiile în care a realizat producţii record: producţia lunară de polioli a depăşit pentru prima dată în istoria combinatului de la Râmnicu Vâlcea 10.000 de tone lunar, în primul trimestru din 2021, în condiţiile creşterii puternice a cererii.

• Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR: "Am văzut scumpiri şi la materialele de construcţii şi la produsele agroalimentare"

Energia este determinantă în factorul preţ pentru multe IMM-uri, ne-a spus Florin Jianu, preşedintele preşedintele CNIPMMR, care a precizat: "Energia este determinantă în factorul preţ pentru că pentru foarte multe IMM-uri, în costurile lor de producţie intră şi energia. Şi am văzut scumpiri şi la materialele de construcţii, şi la produsele agroalimentare - pentru procesarea acestora fiind nevoie de energie. Deci consecinţa măririi preţurilor în energie o reprezintă scumpirea produselor şi pentru populaţie, ăntrucât cresc preţurile pentru antreprenori. Mai este o chestiune: de obicei, IMM-urile sunt cam în aceeaşi categorie de clienţi vulnerabili, ei cumpărând energia la preţul pieţei, neavând capacitatea de negociere sau cumpărare la un preţ preferenţial. Deci constatăm deja un impact".

Potrivit acestuia, preţurile unor materiale de construcţii au crescut cu 30%-50%, ceea ce va determina inclusiv o scumpire a preţurilor locuinţelor, potrivit preşedintelui CNIPMMR.

• Marian Năstase, preşedintele Alro Slatina: "Preţul se va tripla dacă nu apar centrale noi"

O altă voce relevantă care a atras atenţia asupra deficitului cronic în care a ajuns România pe partea de generare de energie electrică este Marian Năstase, preşedintele Consiliului de Administraţie al Alro, cel mai mare consumator de energie electrică al ţării. El a spus, citat de Agerpres, că, dacă nu apar noi centrale, preţul energiei electrice se va tripla.

"Mi se pare corect planul Guvernului de a pune în loc centrale pe gaz. Pentru că, dacă nu le punem repede în loc, vom avea un dezechilibru atât de mare în sectorul energetic naţional încât o să vedem preţuri de trei ori mai mari decât sunt astăzi. O să ajungem la nişte preţuri, poate nu chiar ca în Texas, dar cu siguranţă nesustenabile chiar şi pentru consumatorii casnici, nu mai vorbim de industrie. Pentru că nu avem suficiente interconectări să ne echilibrăm din import, importurile sunt limitate. Situaţia este destul de dramatică", a spus Năstase.

Potrivit acestuia, în legătură cu preţul certificatului de CO2, Comisia Europeană are în calcul o posibilă intervenţie pe această piaţă pentru a restricţionat accesul fondurilor speculative la achiziţia de certificate.

"Certificatul de emisii, costul carbonului, este de fapt o taxă. Aici Comisia a anunţat că intenţia este ca această taxă pe carbon să ajungă la 75 de euro în 2030. Evident că o taxă tranzacţionată este un nonsens, pentru că duce la o creştere automată. Dacă această taxă va creşte la 75 de euro în 2030 şi astăzi poţi să cumperi, bineînţeles că au intrat pe piaţă fondurile speculative, care au crescut preţul instantaneu. Dacă ştiu că ajunge cu certitudine la 75 de euro, le cumpăr de astăzi. Bineînţeles. Au cumpărat de la 25-30 de euro, astăzi e 45 şi ei ştiu că vor ajunge la 75 de euro pentru că aşa a fost anunţul făcut de Comisia Europeană. Din punctul meu de vedere este o greşeală, pentru că piaţa s-a inflamat. Inclusiv Comisia Europeană ia acum în calcul să restricţioneze accesul fondurilor speculative pe piaţă, ceea ce te duce într-o altă direcţie. În mod normal trebuie să fie o taxă fixă, pe care să o plătească companiile A, B, C, D..., creşte de la atât la atât, cel puţin era o creştere predictibilă. Acum nu ştii cât creşte, în condiţiile şi aşa destul de volatile pe care le trăim. La noi în piaţă, acest lucru s-a reflectat instantaneu, pentru că preţul energiei este dat de producătorul care are cel mai mare preţ, adică cei pe cărbune. Evident că toţi producătorii s-au aliniat, de ce să vinzi mai ieftin când poţi să vinzi mai scump, e de bun simţ", a mai spus Năstase.

Anul trecut, costul energiei pentru Alro a fost de circa 300 de milioane de euro.

• Cristian Pârvan, preşedintele AOAR: "Nu pare să existe altă tendinţă pentru preţuri, în condiţiile lipsei de investiţii"

Piaţa este încă într-o aşezare, aşteptând posibile reglementări suplimentare, "având în vedere că ANRE, supraveghetorul pieţei, nu îşi îndeplineşte rolul", consideră Totodată, Cristian Pârvan, preşedintele AOAR.

Domnia sa ne-a precizat: "La consumatorii industriali piaţa a fost liberalizată de ceva timp. Influenţa liberalizării s-a absorbit oarecum în timp - numai modul de contractare al fiecărei întreprinderi, cu ce furnizori şi-a ales şi la ce parametrii poate avea impact. Acesta diferă foarte mult, în funcţie de mai mulţi parametri de contractare: de exemplu există şi tarif orar de noapte dacă ai activitate noaptea, putere activă, putere reactivă... Deci sunt multe elemente care influenţează preţul la industrie. Dincolo de creşterea generală pe care o înregistrează furnizorii şi care speculează preţul la gaze, preţul la petrol... Sunt preţuri volatile, speculative, într-o piaţă concurenţială, pentru industrie. Teoretic şi pentru persoane, dar deocamdată la persoane funcţionează mai «prost». Încă este o aşezare a pieţei, o aşteptare de reglementări suplimentare având în vedere că totuşi ANRE-ul nu prea îşi face rolul, aşa cum constată toată lumea - în frunte cu ministrul Energiei (Virgil Popescu), de parcă ministrul Energiei ar fi un extraterestru care trebuie să constate", a afirmat Pârvan.

Acesta consideră că nu pare să existe altă tendinţă pentru preţuri, în condiţiile în care nu avem şi nu am avut investiţii începute. Acesta ne-a spus că urmează să se anunţe o primă investiţie privată a grupului austriac OMV.

"Altă tendinţă pentru preţuri nu pare să fie pentru că nu avem investiţii. Acum se anunţă iar o primă investiţie privată a OMV-ului, un nou grup la Midia. Dar, din păcate, nu sunt stimulate investiţiile publice. Dacă iei tot profitul companiilor prin dividende ca să iei bani la buget de la companiile care ar trebui să investească... Romgazul ar trebui să investească în noi blocuri de producere a energiei. De altfel, sunt calcule că prin taxele luate din 2011 până în prezent s-au adunat 1,7 miliarde de euro, dar n-a văzut nimeni vreo investiţie nouă din aceste taxe suplimentare plătite din 2011 până în 2021, timp de 10 ani", a spus Cristian Pârvan, care sceptic şi cu privire la succesul investiţiilor anunţate de guvern în hidrogen.

"La nivel european, unde se pot băga bani mulţi, este de interes pentru că ei de fapt se gândesc la hidrogen pentru transporturi, nu pentru producerea de energie. Este o nebunie să consumi energie, chiar şi cu zero lei, să produci hidrogen. Toţi specialiştii sunt unanimi, şi în România şi în afară. (...) Iar asta cu amestecatul în conducte de gaz metan este o chestiune care vrea să înverzească proiectele de racordare a cetăţenilor la reţeaua de gaze. Ceea ce poate merge cu Comisia Europeană, dar nu ştiu cum o să poată plăti cetăţenii", a mai subliniat preşedintele AOAR.

• Răzvan Nicolescu, fost ministru al EnergieI: "Creşterea costului certificatelor CO2, lipsa cronică de investiţii şi indiferenţa autorităţilor au dus la majorarea preţurilor"

Actuala creştere a preţurilor în domeniul electricităţii are mai multe cauze, iar una din acestea o reprezintă şi motivul pentru care România a devenit un importator net de electricitate, consideră Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei: "Sunt mai multe cauze (n.r. pentru această creştere a preţului energiei). Una dintre ele este legată de creşterea preţului tonei de CO2 pe pieţele europene. A doua este legată de lipsa cronică de investiţii din sectorul producţiei de energie electrică, iar a treia este legată de funcţionarea precară a pieţei de energie electrică pe fondul unui ANRE absent şi a unui Parlament indiferent".

• Ovidiu Demetrescu, expert în energie: "Suntem într-o criză de generare"

România se află într-o criză de generare, ne-a spus şi Ovidiu Demetrescu, expert în energie. Acesta consideră că România a descurajat investiţiile în energie prin toate politicile publice pe care le-a implementat. Totodată, Demetrescu se aşteaptă ca tendinţa preţurilor la energie să urmeze, poate puţin mai lent, curba creşterii preţului certificatului de CO2.

"În primul rând această creştere se simte pe tot lanţul economic. Energia este la baza oricărui lanţ economic. Nu se întâmplă nimic fără energie electrică: nu poţi să aprinzi un bec, nu poţi să dai drumul la un calculator sau la o maşinărie industrială de producţie. Dacă la toţi consumatorii de energie electrică a crescut preţul mediu comparativ cu anul trecut, este clar că vom avea un impact asupra tuturor produselor care vor ajunge să fie consumate, fie de pe rafturi, fie înglobate în nişte construcţii sau diverse alte ansambluri industriale. Evident că această creştere de preţ se va duce în cascadă în continuare pe creşteri de preţ pe absolut toate domeniile. (...) Evident, să pui în funcţiune o capacitate nouă de producţie durează ani buni. Şi, din păcate, România nu a avut o strategie de a pune în funcţiune capacităţi noi de generare, nu a încurajat producţia, ba din contră, a descurajat chiar investiţiile prin absolut toate politicile care s-au făcut în sectorul energetic. Nu are sens să mă apuc să le iau la rând pentru că îmi ia câteva zile", a spus Demetrescu.

Potrivit acestuia, concluzia de moment este clară, având în vedere că am trecut în poziţia de importator net de energie în 2019: vom fi dependenţi de energia produsă în alte părţi şi vom cumpăra cea mai scumpă energie produsă de alte ţări.

"Este preţul marginal care practic dictează închiderea pieţei. Un alt efect la care noi am aplicat politica struţului încercând să ne ascundem de el este acela al creşterii preţurilor emisiilor de dioxid de carbon. Şi până la urmă creşterea preţului acestor emisii se reflectă direct în costurile energiei electrice produse în România, pentru că, vrem nu vrem, undeva la 25-30%, suntem dependenţi de energia produsă din surse care poluează sau aruncă dioxid de carbon în atmosferă, iar preţul acestor certificate de emisii pur şi simplu a explodat anul acesta. Mă aştept ca tendinţa preţurilor electricităţii să urmeze poate puţin mai lent această curbă, dar cu certitudine va urma curba creşterilor preţului emisiilor de CO2 pentru că în momentul în care ai 30% din producţie din surse care produc emisii de CO2 atunci e clar că te afectează acest preţ al emisiilor. (...) Direcţia (preţurilor la energie) era clară de mult, numai că oamenii noştri de la decizii s-au făcut că nu văd că era clară decizia că se va ajunge la un 45 de euro per tonă de CO2, spuneau ei din anul 2025. Iată că am ajuns mult mai devreme acolo. Iar gazul dă şi el CO2, este adevărat că mult mai puţin comparativ cu cărbunele, şi trebuie luat şi acolo în considerare preţul emisiilor. Dar suntem din păcate într-o criză de generare de energie şi suntem într-un punct de cotitură al sistemului energetic în care dacă nu facem acum proiectele şi să începem implementarea de proiecte pentru instalarea de noi capacităţi în sistem... va fi rău, foarte rău. Sistemul nu poate să funcţioneze în parametrii aceştia (pentru mult timp) şi în stadiul în care este acum, din păcate", ne-a spus Ovidiu Demetrescu.