VIDEO "Judecătorii ar trebui să recomande concilierea, înainte de procesul dintre un consumator şi o bancă"

Reporter:Este specifică dreptului această procedură de soluţionare alternativă, principiul echităţii?

Valeriu Stoica: Acest proiect numit CSALB este aproape de inima mea, cred în el şi de la început de când s-a înfiinţat acest Centru l-am susţinut moral şi instituţional. Cred că întreaga societate, înteaga comunitate ar trebui să se afle sub incidenţa acestor principii. Până la urmă orice comunitate este cu atât mai armonioasă cu cât ştie să rezolve litigiile prin compromis, prin înţelegere, prin mediere şi conciliere. Cele mai armonioase comunităţi sunt cele în care există cultura compromisului. Este firesc să apară neînţelegeri în orice comunitate, fie că e vorba de neînţelegeri între persoane, fie că e vorba de neînţelegeri între instituţii şi persoane. O vocaţie conflictuală există pentru orice entitate fizică sau juridică. Sper că exemplul acestui Centru va fi molipsitor nu numai în domeniul bancar, ci şi în alte domenii în care ar putea să aibă succes aceste metode alternative de soluţionare a litigiilor.

De-a lungul timpului, în domeniul financiar-bancar au apărut tot felul de tensiuni între consumatori şi bănci, unele amplificate în mod artificial. La un moment dat această tensiune risca să ajungă într-o formă explozivă, putea să fie speculată în sens demagogic în diverse cercuri de interese, şi chiar a fost speculată. CSALB a fost supapa prin care aceste tensiuni au fost mai întâi reduse, iar apoi înlăturate. În momentul de faţă nu am mai văzut să existe în societatea românească manifestări stridente ale acestei relaţii tensionate dintre consumatori şi bănci. Cred că ar trebui făcut un efort în educaţia copiilor, şi în familie, şi la şcoală, pentru ca această cultură a compromisului să fie asimilată, ca să zic aşa, încă din faşă.

Reporter: Consideraţi că românilor li se potriveşte mai bine concilierea, medierea sau arbitrajul?

Valeriu Stoica: Cred că, în general, o asemenea formulă este adecvată pentru toţi oamenii. Cel mai important avantaj al concilierii este economia de resurse. Prin înţelegere oamenii economisesc resurse: resurse psihice, pentru că pe măsură ce escaladează conflictul şi tensiunile devin mai mari este un consum psihic foarte mare. Oamenii se dezechilibrează. După aceea este economia de resurse financiare. Un litigiu în instanţă costă. Chiar şi în arbitrajul clasic există un cost. Şi după aceea există un cost în timp care, până la urmă, înseamnă şi cost în bani. Arbitrajul e un litigiu care se desfăşoară după principiile luptei, o luptă în care fiecare parte trebuie să-şi demonstreze dreptatea. Armele sunt probele, argumentele juridice, dar nu e mai puţin tensionant. Pe când în procedura concilierii, în măsura în care una dintre părţi vrea să se retragă din procedură, se retrage.

Reporter: Care ar fi, din punct de vedere normativ, avantajele şi dezavantajele legii falimentului personal faţă de soluţionarea alternativă, pentru un consumator?

Valeriu Stoica: Insolvenţa persoanelor fizice rezolvă nişte probleme care se întâlnesc şi la firme. Dificultăţi financiare există nu numai pentru societăţi, există şi pentru persoanele fizice. Dacă pentru societăţi s-a creat această formulă de asistenţă pentru a depăşi criza care generează insolvenţa şi pentru a depăşi falimentul, de ce să nu se poată şi pentru persoanele fizice? Concilierea este într-un alt domeniu, dar aceste formule alternative ar putea să prevină dificultăţile financiare. Când e vorba de litigii arbitrale sau de litigii la instanţele de judecată, de foarte multe ori nu se execută de bună voie o hotărâre şi atunci e nevoie de un alt litigiu: procedura de executare silită. În practica acestui Centru, hotărârile date în final, au fost executate de bună voie, deşi ele sunt titluri executorii.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui făcut ca să se îmbunătăţească relaţia consumatori-bănci şi încrederea lor în CSALB?

Valeriu Stoica: Aţi pronunţat cuvântul încredere. Ca să vorbim de posibilitatea concilierii, a compromisului, părţile trebuie să aibă încredere una în cealaltă. Suntem în domeniul bancar, iar creditul asta înseamnă: încredere! A avea încredere în cineva presupune un complement: celălalt trebuie să fie de încredere! Asta şi explică de ce, dacă ne referim la domeniul bancar, când se acordă credite se verifică bonitatea unor instituţii sau a unor persoane care solicită credite. Cât despre încrederea în CSALB, vedem cum după câţiva ani de funcţionare acest Centru a dovedit că este o instituţie care merită încrederea consumatorilor. În perspectivă, eu cred că această formulă de rezolvare a litigiilor va deveni din ce în ce mai frecventată.

Reporter: În ultima perioadă, peste 120 de procese aflate pe rol au ajuns să fie rezolvate în cadrul CSALB. Cum vedeţi, din punct de vedere al avantajelor pentru consumatori, pentru bănci, această degrevare a instanţelor de judecată?

Valeriu Stoica: Aş începe mai întâi cu avantajele pentru instanţe. Dacă instanţele explică părţilor că au şi varianta de a recurge la procedurile din cadrul CSALB este în primul rând interesul judecătorilor să facă asta pentru că îşi degrevează rolul lor! Poate că primul lucru pe care trebuie să îl facă judecătorul într-o astfel de situaţie este să întrebe părţile dacă au apelat anterior la conciliere. Şi în instanţă există ceea ce se cheamă tranzacţie judiciară: părţile, în loc să accepte o hotărâre judecătorească, pot să se înţeleagă de comun acord. De aceea, judecătorii pot sfătui părţile de la începutul procesului să caute o soluţie negociată. Iar când e vorba de consumatori şi bănci, ar putea să le spună că CSALB are la îndemână şi profesionişti, adică conciliatori, care ştiu cum să intermedieze negocierile! Ar fi suficient ca judecătorii să aplice un principiu general: să găsească mai întâi posibilitatea unei soluţii negociate. Avantajul judecătorului ar fi că se scurtează procesul, scapă de administrare de probe, audiere de martori, analiză de probe, evaluare de probe. Iar la sfârşit părţile ar putea să fie supărate că judecătorul nu a înţeles bine faptele şi nu a aplicat bine legea.

Reporter: Ce i-aţi sfătui pe oameni în aceste vremuri tulburi, cu un conflic la graniţă?

Valeriu Stoica: Dacă vorbim de încredere, sfatul este că trebuie să avem încredere şi în instituţii. Azi devine din ce în ce mai vizibil faptul că şansa noastră ca ţară este că am devenit membri NATO şi UE la vremea potrivită. Am văzut multe accente suveraniste bazate pe impulsuri demagogice. În absenţa unei solidarităţi, dincolo de resursele proprii, s-a văzut că aceste structuri devin umbrele de protecţie, devin garanţii. Sper că în această împrejurare foarte dificilă, dramatică, care se întâmplă la doi paşi de noi vor fi tot mai puţini naivi care să creadă că ne-am putea apăra singuri şi că am putea sta între toate vânturile istoriei fără să fim în pericol de a dispărea! Trebuie să fim foarte atenţi la argumentele care încearcă să ne satisfacă orgoliul personal. Unii oameni vorbesc de independenţă, de suveranitate, că noi nu trebuie să depindem nici de Uniunea Europeană, nici de NATO, că noi putem să facem singuri totul. Este o copilărie! Pe de o parte, cei care cred asta sunt naivi, iar cei care îndeamnă la o asemenea abordare nu reprezintă decât interese străine de România. Din fericire, mulţi dintre noi suntem aşezaţi pe un fundament solid: de valori, de principii, de instituţii care ne apără libertatea, ne apără persoana. Aproape de neînţeles cum e posibil să ne întoarcem astăzi la o mentalitate de secol 19 în care o putere mare îşi poate permite, uzând de mijloacele pe care le are, să distrugă o ţară întreagă!

Reporter: Mulţumesc!