VIDEOCONFERINŢA PIAŢA DE CAPITAL ÎN TIMPUL PANDEMIEI COVID-19 / HORIA GUSTĂ, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DIRECTOR AL AAF: "Trebuie să ridicăm nivelul de educaţie financiară, pentru a obişnui oamenii să economisească"

Nivelul de educaţie financiară al populaţiei trebuie să crească, pentru a avea mai mulţi investitori la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi, implicit, în fondurile de investiţii, a precizat Horia Gustă, preşedintele Consiliului Directoral al Asociaţiei Administratorilor de Fonduri (AAF).

Domnia sa a spus: "Percepţia mea asupra pieţei de capital românească este că a oferit şi oferă în continuare foarte multe oportunităţi (...) Nu sunt adeptul rugăminţilor adresate de către spaţiul privat către Statul Român, ca să-şi listeze instrumentele. Sunt adeptul mai mult al muncii pe care jucătorii din piaţa de capital trebuie să o depună pentru a convinge jucătorii privaţi să vină la bursa de valori.

Pentru a face orice este posibil, de către toată lumea, în sensul creşterii nivelului de educaţie financiară, pentru că doar aşa vom avea un număr de investitori mai mare la Bursa de Valori Bucureşti şi, implicit, în fondurile de investiţii".

Preşedintele AAF a punctat că statul a transferat responsabiliatea socială a pensiei către mediul privat, prin crearea cadrului legislativ privind existenţa Pilonului II de pensii, a Pilonului III şi, de la începutul acestui an, a Pilonului IV - de pensii ocupaţionale.

"Prin urmare, aş încerca să ridicăm foarte mult nivelul de educaţie financiară, pentru a obişnui oamenii să economisească, prin intermediul fondurilor de investiţii şi prin intermediul fondurilor de pensii", a spus Horia Gustă.

De asemenea, preşedintele a subliniat că, în opinia sa, o bună parte dintre investitori conştientizează, în ultima perioadă, potenţialul pe care-l au fondurile de acţiuni şi piaţa de capital în general, în condiţiile în care, în ultimele trei trimestre încheiate, fondurile de acţuni au cunoscut intrări nete de bani, iar în perioada aprilie - mai a acestui an, subscrierile nete în acest tip de instrumente financiare au fost de 61 milioane de lei.

Potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri, la finalul lunii mai a acestui an, activele nete ale fondurilor de investiţii (inclusiv SIF-urilor şi Fondul Proprietatea) erau în valoare de 41,389 miliarde de lei, nivel apropiat de cel de la finele anului 2018, de 41,143 miliarde de lei.

"Prin urmare nu putem vorbi de lucruri grave, ci pur şi simplu au existat anumite retrageri, absolut naturale în perioada unei crize, aşa cum a fost în luna martie", a spus Horia Gustă.

La finele lunii mai a acestui an, activele nete ale Fondurilor Deschise de Investiţii au scăzut cu 8,8%, faţă de nivelul din mai 2019, ieşirile nete fiind de 4,2 miliarde de lei, dar numărul de investitori a crescut cu 6,7%.

"Practic, beneficiarii pandemiei, dacă putem spune aşa, au fost fondurile de acţiuni şi fondurile multi-active, care au înregistrat creşteri nete de 9,3%, respectiv 14,9%, faţă de nivelul lunii mai a anului trecut", a spus preşedintele AAF.

Pe de altă parte, fondurile de obligaţiuni şi instrumente cu venit fix au înregistrat ieşiri nete de 10,6%, la finalul lunii mai a acestui an, faţă de finalul lui mai 2019.

"Aici există şi o explicaţie logică. Investitorii au considerat şi consideră aceste fonduri de investiţii apropiate depozitelor bancare, motiv pentru care atunci când apare o problemă, aşa cum a fost în luna martie, au apelat la aceste resurse. Şi-au retras banii, neştiind ce urma să vină, cu atât mai mult cu cât multe sectoare din economie au fost efectiv oprite, iar veniturile celor care lucrau în aceste sectoare urmau să se diminueze foarte mult, până la nivelul şomajului tehnic", a explicat Horia Gustă.