VIDEOCONFERINŢA "POSIBILITĂTI DE COOPERARE ÎNTRE BURSELE DE VALORI DIN CENTRUL ŞI ESTUL EUROPEI" / ANDRE CAPPON, FONDATOR CBM GROUP: "Bursele din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi creeze propria clasă de active"

Bursele din Europa Centrală şi de Est trebuie să-şi creeze propria clasă de active pentru a deveni mai atractive pentru investitorii internaţionali, respectiv pentru fondurile pasive de acţiuni, a spus Andre Cappon, fondatorul grupului de consultanţă CBM din New York, SUA.

Acesta a afirmat că provocările pieţelor din regiune ţin de dimensiune: acestea sunt în general pieţe mici, mai puţin lichide, cu atractivitate limitată pentru investitorii globali. Cappon a venit cu un set de propuneri pentru bursele interesate cu privire la ce ar trebui să facă aceste exchange-uri naţionale pentru a concura la nivel global.

Cappon a afirmat: "Pieţele din Europa de Est sunt pieţe mai puţin lichide, ceea ce din nou le limitează atractivitatea faţă de investitorii globali, chiar şi faţă de investitorii locali. Sunt pieţe relativ necunoscute şi pieţe mici care nu-şi permit investiţiile masive de tehnologie care ar costa zeci de milioane de euro, investiţii necesare pentru a concura. Posibile soluţii: scalabilitatea poate fi realizată prin consolidare şi fuziuni - am văzut asta întâmplându-se în mai multe regiuni. Problema este că îţi pierzi rădăcinile naţionale şi centrele financiare naţionale. Deci dacă eşti o ţară mică ai putea spune că nu-ţi pasă, nu contează, dar dacă eşti o ţară ca România - despre care se întâmplă să ştiu mai multe - există un centru financiar promiţător care creşte în România şi ar fi păcat să fie sacrificat în această etapă timpurie. Următorul lucru care poate fi făcut este scalabilitatea prin coalizare sau prin realizarea unei federaţii. Acestea sunt câteva dintre ingrediente: o familie de indici, produse ETF, un site comun cu preţuri, date analitice, analize ale brokerilor. BVB a lansat deja un hub al brokerilor care va include analize foarte interesante pentru companiile locale. Un alt lucru care poate fi făcut este crearea unei categorii comune de companii blue-chip, poţi să ai o reţea comună de transmitere de ordine, dar nu este ceva promiţător şi se poate utiliza o tehnologie comună. Acestea sunt câteva din ingredientele care ar putea fi luate în considerare pentru Europa de Est".

Consultantul în pieţe de capital a mai venit cu o propunere pentru pieţele din din Centrul şi Sud-Estul Europe, afirmând că acestea ar trebui să exploreze foarte puternic şi foarte clar "oportunităţi realiste de cooperare necesare pentru a obţine avantaje de scală".

"Am sugera realizarea unui grup de lucru de burse interesate, (care să includă) probabil toate persoanele de astăzi. Noi (CBM Group) am putea sprijini asta analizând tipare de investiţii. E foarte interesant de urmărit unde investesc investitorii globali şi pe ce criterii se bazează. Cine sunt investitorii regionali şi ce fac investitorii locali. Fiecare dintre ei au diferite filozofii bazate pe referinţele pe care le urmăresc şi bazate pe gradul de familiaritate cu aceste pieţe. Ar trebui să facem un research foarte serios pe această temă înainte să începem acest grup (de lucru). Apoi să avem o discuţie despre identificarea oportunităţilor de cooperare între burse, respectând în acelaşi timp specificitatea naţională. Puteţi să decideţi toţi să faceţi o fuziune mare, dar o fuziune mare va fi dureroasă, va fi dificilă. Cred că fuziunile vor veni natural odată ce aţi explorat celalalte posibilităţi de cooperare şi la final aş recomanda nişte soluţii practice care ar funcţiona. Dan Paul a anunţat la început că este dispus să convoace o întâlnire a burselor, ar putea fi în Bucureşti sau în altă parte, unde am putea pregăti aceste lucruri cu mare atenţie şi să prezentăm nişte discuţii care ar putea duce la o serie de concluzii practice", a spus Cappon.

Andre Cappon a prezentat mai multe exemple de încercări de cooperare regională din trecut, de exemplu iniţiativele burselor ASEAN şi a burselor din iniţiativa MILA (Mercado Integrado Latino-Americano) - Chile, Columbia, Peru şi Mexico în concurenţă cu bursa din Brazilia (vezi insert).

"Ştiu că există deja câteva familii de indici care acoperă Europa de Est. Toată ideea este de a crea o imagine a Europei de Est ca fiind o clasă de active interesantă. Iar unul dintre vorbitori a menţionat mai devreme faptul că tranziţia post-comunistă a Europei de Est este, în mare parte, terminată. Au trecut 30 de ani, există o nouă generaţie. Sunt ţări cu o forţă de muncă bine-educată, iar costul forţei de muncă este mult mai mic, pentru moment. Sunt ţări care au mai puţine datorii şi probleme sociale mai mici decât vedem în Franţa, Italia sau Spania... Deci am putea să creăm o imagine a Europei de Est (...), întreaga regiune are o serie de «tigrii» (economici - n.r.) şi am putea să încercăm să ne întrunim şi să ne dăm seama cum să «vindem» (în sensul de marketing - n.r.) această regiune investitorului global. Apoi am putea să ne gândim, în mod practic, să creăm un ETF pentru regiune. Nu cum mult timp în urmă, Adrian Tănase de la BVB şi cu mine am vorbit cu cineva de la Bursa de Valori din Budapesta despre ideea unui ETF şi nu am făcut foarte mari progrese deşi ar trebui. Cred că are foarte mult sens să creăm un ETF pentru regiune. Sunt mulţi furnizori de ETF-uri care ar dori să aibă aşa ceva, trebuie să ne gândim care ar fi structura potrivită şi după unde să fie listat. Ar trebui să aibă listări multiple, ceea ce nu uşurează lucrurile, dar prin acest mod ar deveni un vehicul pentru investiţii regionale. De exemplu, dacă sunt un fond de pensii din România sau Polonia şi vreau să creez expunere pe Europa de Est ar fi foarte simplu prin acest ETF. Practic, aceasta ar fi una din chestiunile imediate pe care am putea lucra şi ar trebui să avem o şansă destul de bună să realizăm ceva", a mai explicat Andre Cappon.

• Cappon: "Exchange-urile au fost o clasă de active excepţională de-a lungul anilor"

Exchange-urile au fost o clasă de active excepţională, a mai spus Andre Cappon. Acesta a detaliat, ieri, în cadrul conferinţei, inclusiv cele trei studii de caz ce privesc procese de cooperare regională între burse din trecut.

Cappon a afirmat: "Conduc de aproape 20 de ani o consultanţă cu sediul în New York ce se concentrează pe pieţele de capital. Am fost norocoşi să avem drept clienţi peste 25 de burse, case de compensare, depozitare, interdealer brokeri, companii de date şi agenţii de rating. Deci am văzut infrastructura pieţelor de capital din tot felul de perspective şi ne-am concentrat în special pe bursele pieţelor emergente. Am lucrat mult în America Latină, mult în Asia, deci cred că putem oferi câteva lucruri interesante despre cum vedem Europa de Est. În multe feluri, Europa de Est, din cauza tranziţiei post-comuniste, este în urma tuturor acestor pieţe. Subiectul consolidării burselor cred că este foarte interesant pentru toţi participanţii şi o să menţionez trei studii de caz care ar putea fi de interes. (...) În primul rând, povestea consolidării burselor este o poveste pe care am trăit-o pentru că am luat parte la câteva dintre aceste tranzacţii de fuziune şi achiziţie, privatizări şi dezvoltări de exchange-uri. Practic, exchange-urile au fost o clasă de active excepţională. (...) În timp ce indicele All World FTSE a înregistrat un randament de 2.6x, exchange-urile au înregistrat un randament de 15x-16x. Deci a fost un raliu incredibil, investitorii în exchange-uri au realizat randamente foarte bune. Ce a impulsionat această performanţă incredibilă a fost realizarea că exchange-urile sunt clase de active foarte interesante, un set de instituţii foarte interesante, sunt hub-uri de pieţe de capital într-un prezent în care pieţele de capital înlocuiesc sistemul de finanţare clasic prin bănci. Şi a existat, natural, un proces de consolidare".

Potrivit acestuia, exchange-urile au dorit întotdeauna să crească şi să fuziuneze cu un exchange mai mic.

"Toată lumea vrea să fuzioneze cu cineva mai mic decât el, să taie nişte costuri, să implementeze o platformă comună de tehnologie şi cu tăierea de costuri să creeze mai mult profit şi mai multe resurse pentru achiziţia următoare. Deci asta a fost povestea exchange-urilor mari din ultimii 25 de ani, iar povestea a început în Europa şi a continuat în America, Asia, în America Latină, şi probabil că la un moment dat vom vedea acest proces şi în Europa de Est. Care este rezultatul final aici, care este situaţia acum? Ei bine avem un număr de exchange-uri globale, care au produse globale, prezenţă globală şi interese globale. Cele mari care îmi vin în minte sunt Chicago Mercantile Exchange, care este hub-ul de produse derivate al lumii - mai sunt foarte puţine, 2 sau 3 care concurează cu ei, mai avem Nasdaq, Intercontinental Exchange, Hong Kong Exchanges, Deutsche Borse şi grupul London Stock Exchange. Toate au ambiţii globale în prezent. Şi apoi cred că sunt o serie de giganţi naţionali care vor uneori să fie hub-uri regionale: unul este Euronext. Am lucrat la apariţia Euronext acum peste 20 de ani. Tot în Europa avem fuziunea recentă a Elveţiei şi Spaniei, avem pieţe ca Japonia şi Brazilia, pieţe enorme... TMX din Canada, ASX din Australia, Singapore Exchanges, JSE din Africa de Sud... Toate acestea sunt exchange-uri care au un loc natural în piaţa locală, care ar dori de asemenea să opereze consolidări regionale.

Apoi avem ce a mai rămas, exchange-urile naţionale. Care sunt multe în Europa de Est. Deobicei sunt pieţe mai mici, mai puţin lichide, iar mai puţină lume le oferă atenţie - aici este problema. Toate vor să-şi păstreze identitatea naţională şi atractivitatea. Niciunul dintre aceste exchange-uri nu doreşte să fie vândut pur şi simplu şi gata. Toate vor să păstreze un centru financiar local. În acelaşi timp, toate au nevoie să crească. Ce înseamnă asta: crearea unei categorii de active, de exemplu acţiunile Americii de Sud sunt o clasă de active mare. Este deci nevoie de o clasă de active în Europa de Est destul de mare încât să atragă investitorii globali. Pentru că lumea investitorilor este foarte inegală. Sunt câţiva giganţi enormi: Fidelity, Vanguard şi BlackRock care domină lumea şi aceştia tind să aibă sediul în New York, Londra şi Hong Kong şi aşa mai departe, iar toate fondurile acestea deşi sunt internaţionale nu oferă prea multă atenţie Europei de Est - care este foarte-foarte mică. Deci care este soluţia pentru bursele din Europa de Est: poate fi ori o consolidare regională, fie o coaliţie regională ce presupune cooperare regională", a explicat Cappon.

Potrivit specialistului, unul din cele trei procese de consolidare este Nasdaq Nordic: "Este un proces tradiţional. Nasdaq Nordic a fost iniţial exchange-ul OM din Suedia. Acesta a început în urmă cu 20 de ani consolidarea în Scandinavia şi ţările baltice. Au cumpărat Copenhaga, Helsinki, Islanda, au început să intre în ţările baltice şi la un moment dat a fost achiziţionat de Nasdaq. Astăzi este extensia nordic-scandinavă a Nassdaq. Totul a fost realizat prin achiziţii în serie, deci cumperi, pui propriul management, implementezi o tehnologie comună şi aşa mai departe. Tehnologia comună de bază este foarte importantă, iar OMX, exchange-ul iniţial din Suedia avea un avantaj foarte mare pentru că a fost unul din liderii timpurii în privinţa tehnologiei de piaţă şi au oferit servicii de trading, clearing şi settlement în toată lumea. Apoi, abordarea Nasdaq este în mod tipic oferirea de tehnologie şi platforme de trading şi clearing în schimbul unei sume şi a unei deţineri de poate 10%. Şi au făcut asta în toată lumea şi sunt gata să o facă iar. Este o poveste tradiţională de consolidare unde, ca un exchange mai mic, îţi pierzi într-adevăr identitatea".

Următorul exemplu oferit de Cappon este cel al exchange-urilor ţărilor ASEAN, care s-a dezvoltat foarte rapid însă ulterior şi-a pierdut din avânt.

"Am avut privilegiul să lucrez la naşterea acestui proiect, lucrând cu Bursa din Filipine la vremea când intra în faza Exchange-urilor ASEAN. Acesta este descris ca o colaborare a mai multor exchange-uri. Au folosit cuvântul «colaborare» cu foarte mare atenţie. În toate aceste ţări ai limbi diferite, reglementatori diferiţi, sistemele legale diferite... Limba oficială este în mod evident engleza, dar Filipine sunt foarte diferite de Malaysia, foarte diferite de Vietnam, Singapore... Regiunea are însă ceva în comun: este o regiune de tigri asiatici, ţări care s-au dezvoltat foarte rapid. Deci au încercat să capitalizeze acest lucru şi să creeze o colaborare. Ce au creat: au încercat să creeze clasa de active ASEAN, care împreună are o capitalizare de piaţă de aproape 2 trilioane de dolari prin 350 de companii şi mai multe pieţe de produse derivate. Este o concentrare destul de interesantă. Practic, există un site comun cu date de piaţă, informaţii analitice şi analize realizate de brokeri, ceea ce este foarte interesant pentru că dacă sunt un investitor din New York şi vreau să aflu despre ceva din Filipine sau Indonezia pot să accesez un loc comun. Sunt mai mulţi indici regionali şi mai multe ETF-uri, lucru de asemenea foarte important pentru că pentru un investitor american sau londonez, dacă tot ce vrea este expunere pe ASEAN, tot ce trebuie să facă este să cumpere un ETF - este o soluţie foarte simplă. Următorul lucru, tranzacţiile: au creat o platformă de transmitere a ordinelor care permite membrilor fiecărui exchange să re-routeze ordine către celelalte exchange-uri. De menţionat totuşi că nu această platformă nu a fost un succes extraordinar: volumul este mic şi a fost întotdeauna mic. De ce: pentru că clearing-ul şi settlement-ul a rămas mereu în ţara-mamă. Ceea ce înseamna, de exemplu, că erai sub jurisdicţia reglementărilor dintr-o ţară anume. După 10 ani de legătură ASEAN, ce avem: nu avem foarte mult volum pe platforma comună, care a murit aproape în mod natural şi ce avem este crearea unei clase de active", a detaliat expertul.

Mergând mai departe la cazul MILA (Mercado Integrado Latino-Americano), Cappon a spus că acesta a fost un efort foarte promiţător, care însă nu a avut un succes extraordinar. Potrivit lui Cappon, MILA se duce totuşi către o fuziune între principalele burse implicate.

"Motivaţia iniţială pentru MILA a fost că în America Latină Brazilia devenea foarte mare. Brazilia reprezintă circa jumătate din America Latină după orice indicator. Iar exchange-ul brazilian este mult mai sofisticat, în multe feluri, decât exchange-urile americane sau britanice. Deci Brazilia părea o ameninţare, voia esenţial să colonizeze toată America Latină. Chile, Columbia şi Peru, apoi Mexic, au decis să creeze o alternativă, MILA, care a apărut în 2014-2015. Au urmat paşii legăturii ASEAN. Dar sunt mai mici: capitalizarea de piaţă este de circa 800 de miliarde de dolari, sunt circa 700 de companii, au creat de asemenea o familie de indici pentru regiune şi indici sectoriali, un site comun cu preţuri şi date analitice, comunitatea de brokeri era mai mică - circa 60 - şi erau interconectaţi. Exista o reţea de transmitere a ordinelor, dar era exact aceeaşi poveste (ca la ASEAN), nu prea multă activitate, iar clearing-ul şi settlementul rămânea în ţările-mamă. Chiar înainte de această conferinţă mi-am sunat telefonii din Chile, Columbia şi Brazilia ca să-i întreb ce se mai întâmplă cu acest proiect: ei bine, Brazilia este încă foarte mare, încă 50%, Brazilia între timp a început să cumpere deţineri de câte 5-10% în fiecare exchange din regiune, deci au câte un membru de board în fiecare board, deci Brazilia este în continuare foarte prezentă. Reţeaua de transmitere a ordinelor nu are foarte mult volum şi este un zvon, chiar mai mult decât un zvon, că Chile, Peru şi Columbia vor fuziona. Deci este o fuziune pe care se lucrează în acest moment, iar ideea este să aducă împreună clearing-ul şi settlement-ul. Încă vor avea problema faptului că au monede diferite şi reglementatori diferiţi, dar aceştia sunt optimişti cu privire la unificarea standardelor legale. Au avantajul unei limbi comune - toţi vorbesc spaniola. Asta este experienţa MILA", a spus Cappon. (M.G.)