VIDEO/ROLUL CSALB PENTRU SISTEMUL BANCAR "Băncile cumpără şi vând încredere"

• (Interviu cu Florin Dănescu, Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor)

Negocierea dintre bănci şi clienţi prin intermediul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este o procedură care mizează pe evitarea conflictului sau pe escaladarea neînţelegerilor dintre părţi, după cum apreciază Florin Dănescu, Preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, în cadrul unui interviu video. În opinia sa, negocierea prin CSALB reprezintă, în primul rând, un proces foarte simplu pentru consumatorii care întâmpină dificultăţi şi vor să găsească o rezolvare la problema lor: "În al doilea rând, procedura este gratuită pentru consumatori, iar în al treilea rând, reprezintă un mare avantaj neutralitatea conciliatorilor care propun soluţia în urma negocierii".

Reporter: Negocierea dintre consumatori şi bănci în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) poate fi una dintre "monedele" de schimb pentru încrederea în sistemul bancar românesc. Care sunt avantajele pe care le aduce CSALB în acest context?

Florin Dănescu: Avantajele sunt mari, importante. Fără să le amintesc în ordinea importanţei, vorbim în primul rând despre un proces foarte simplu pentru consumatorii care întâmpină dificultăţi şi vor să găsească o rezolvare la problema lor. În al doilea rând, procedura este gratuită pentru consumatori, iar în al treilea rând, reprezintă un mare avantaj neutralitatea conciliatorilor care propun soluţia în urma negocierii. Per total, este o procedură care mizează pe evitarea conflictului sau pe escaladarea neînţelegerilor dintre părţi. Faţă de un proces clasic în instanţă, concilierea evită situaţia în care o soluţie este dezavantajoasă pentru una dintre părţi. Practic, această procedură se finalizează cu o împăcare, cu situaţia în care ambele părţi au de câştigat şi sunt de acord să stingă litigiul. Sunt soluţii la care se ajunge voluntar, atât de partea consumatorului, cât şi a băncii. Sunt lucruri pe care nu le poate oferi niciodată instanţa, de exemplu. CSALB este o instituţie foarte importantă pentru relaţia de încredere. Iar băncile cumpără şi vând încredere. Şi întregul sistem se bazează pe încrederea consumatorilor. Această instituţie a ajuns să soluţioneze mii de cazuri. Nu este deloc puţin. Există un segment de clientelă care nu îşi poate rezolva nemulţumirea în relaţie directă cu banca, iar CSALB găseşte prin comunicare, prin evitarea conflictului o soluţie comună.

"Băncile cumpără şi vând încredere"

Reporter: Ce soluţii din moratoriile legislative ar putea fi adaptate sau extinse convenţiilor bancare şi soluţiilor oferite consumatorilor de către bănci prin intermediul CSALB?

Florin Dănescu: Aici ar trebui să folosim experienţa câştigată în timpul pandemiei şi experienţa am putea-o împărţi pe două canale mari: procesele băncilor care s-au accelerat foarte mult şi volumul de lucru care a fost foarte mare dintr-o dată, într-o perioadă foarte scurtă de timp. În perioada pandemiei băncile au fost supuse unei cereri mai mari chiar şi de 20 de ori decât în perioadele obişnuite. Acest câştig de experienţă, de viteză, de procesualizare mai rapidă, de determinare a situaţiei individuale a clienţilor pe tipuri de situaţii ar trebui preluat, folosit în continuare în relaţia cu clienţii. Acest plus pe care deja îl avem trebuie valorificat, inclusiv în relaţia cu consumatorii care se adresează CSALB. Relaţia pe care o are CSALB cu băncile şi cu consumatorii poate îmbunătăţi această experienţă, acest câştig de viteză, de discuţie, de negociere, de găsire a celei mai bune soluţii pentru fiecare în parte.

Reporter: Aţi vorbit despre dinamica relaţiei dintre consumator şi bancă, pe termen lung. Contractul în sine ar trebui să fie viu pentru că, în timp, se pot schimba multe lucruri, atât în situaţia familială, cât şi în cea economică, generală. Se pot găsi soluţii pentru astfel de situaţii, altele decât probleme financiare, medicale sau sociale complicate?

Florin Dănescu: Evident că nu punem problema numai pentru clienţii care sunt în nevoie acută. Dar nevoia sau cererea există în dinamica creditului. Aici trebuie să luăm în considerare şi că băncile lucrează cu această volatilitate de piaţă, de termeni, de dinamici. Da, avem credite pe 25 de ani, de exemplu, un credit ipotecar şi în 25 de ani se pot întâmpla foarte multe lucruri, pot interveni multe schimbări. Noi, într-un limbaj mai arid, încadrăm aceste situaţii ipotetice în categoria "riscuri". Este foarte greu de perceput din partea consumatorilor, clienţilor noştri, că noi administrăm riscuri pentru vieţile lor. Dar, de fapt, riscurile sunt acele impedimente şi dificultăţi pe care le au clienţii noştri. Chiar şi perioada de cinci ani pentru un credit de consum poate aduce foarte multe noutăţi şi foarte multe evoluţii. În acelaşi timp băncile trebuie să poată administra aceste riscuri, care înseamnă costuri pentru bănci. La final sunt costuri care se regăsesc tot în relaţia cu consumatorii, pentru că trăim într-o societate capitalistă şi veniturile trebuie să fie mai mari decât costurile. Aşadar, când clienţii solicită o schimbare de contract trebuie să vină într-un cadru potenţial posibil ca să se poată face acele schimbări. Ştiu că aşteptarea clienţilor noştri este să putem schimba condiţiile contractuale pur şi simplu, în funcţie de piaţă. Dar uneori piaţa, de exemplu în situaţii de criză, poate însemna costuri pe care până la urmă chiar şi băncile nu şi le pot asuma. Este nevoie de un echilibru şi să fii sigur că ai maximizat ceea ce poţi oferi clienţilor tăi. Tocmai din acest motiv este nevoie de sprijinul semnificativ al acestei instituţii. Percepţia publică despre CSALB este foarte importantă pentru că asigură echilibrul de care vorbeam.

Reporter: Consumatorii spun că vor să afle mai multe despre CSALB chiar din partea băncilor. Ce proceduri au băncile pentru a creşte gradul de informare a propriilor angajaţi despre CSALB?

Florin Dănescu: În primul rând toate băncile trebuie să aibă în procesele lor, în procedurile lor, acest subiect. Mai întâi trebuie să încerce să soluţioneze de la sine, prin mijloace interne, situaţiile cu potenţial de conflict. Pentru cazurile care nu trec prin acest filtru, sau trec prin acest filtru şi nu se soluţionează, atunci există soluţia Centrului de Soluţionare. Vorbim de două resurse pe care banca le are: unul intern şi apoi unul semi-extern, aşa cum este CSALB - pentru că facem parte din acest proces, ne implicăm în acest proces. Şi, da, este o chestiune de dinamică normală în care băncile trebuie să promoveze şi ele foarte mult acest serviciu în ideea în care beneficiile evitării unui conflict sunt întotdeauna mai mari decât costurile. Şi în cadrul educaţiei financiare este esenţială discutarea acestui subiect. De exemplu, suntem foarte mândri că am reuşit să introducem materia obligatorie despre educaţia financiară pentru elevii de clasa a VIII-a, iar în formarea formatorilor în domeniul educaţiei, această structură de negociere şi de soluţionare alternativă are rânduri dedicate.

Reporter: Ce aşteptări aveţi de la acest Centru de Soluţionare şi cum îi vedeţi viitorul?

Florin Dănescu: Împart răspunsul în două: ca cetăţean şi ca manager. Ca cetăţean, mă bucur că am putut să particip la construcţia acestei instituţii europene, în condiţiile în care România nu prea e obişnuită să facă construcţii europene. Aceasta este o construcţie europeană, fără discuţie. Ca manager aştept să continue şi să crească această activitate, să fie tot mai cunoscută în rândul consumatorilor de servicii financiar-bancare, precum şi în rândul băncilor.

Reporter: Mulţumesc!

Opinia Cititorului ( 18 )

1. Dizolvarea justitiei
(mesaj trimis de anonim în data de 26.04.2021, 07:59)
Bancile nu "cumpără şi vând încredere" ci vand si cumpara oameni cu totul. Toate persoanele fizice si juridice sunt clienti captivi prin lege. La o firma esti obligat sa treci banii prin banca, la un persoana fizica nu poti face nici o tranzactie semnificativa decat prin banca pentru ca altfel se presupun din oficiu ca esti vinovat de cele ma inimaginabile chestii.
Vad ca Justitia in Romania, ca si Posta Romana este un dinozaur depasit de situatie. Oricine ar fi avut minte ar fi facut departamente separate pentru spetele astea client-banca. Dar, de unde atata minte? Asa ca ce vedem: se construiesc sisteme paralele/private de justitie folosind fel de fel de "arbitri" (ca doar nu le pot spune "judecatori").
In final tot ce tine de bani o sa fie in afara justitiei si justitia ramane doar pentru chestii care nu mai pot fi privatizate, gen omoruri.
1. 1.1.  GRESITI , D-LE !!! (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de STATY în data de 26.04.2021, 09:59)
  IN ROMANIA , NU E NIMENI CAPTIVUL NIMANUI !!! NICI PERSOANELE FIZICE , SI NICI CELE JURIDICE !!! NU OBLIGA NICI O BANCA , PE NIMENI , SA IA CREDIT VREUN BANUT , DE LA EA !!! LUMEA IN TARA ASTA , SA NU UITE CA , MAI SANT SI CANALE ALTERNATIVE , DE A IMPRUMUTA BANI !!! MAI PRECIS , IFN-urile , SI GRUPURILE DE BINE , ADICA BINEVOITORII !!! SCANDALURILE SI DOSARELE PENALE , INCEP DUPA CE CLIENTII PLEACA DIN BANCI CU BANII RESPECTIVI !!! DE CE ??? CHIPURILE , AU FOST MANIPULATI !!! CHIPURILE , AU FOST JUPUITI !!! CHIPURILE , AU FOST INSELATI !!! CHIPURILE , AU FOST EXCROCATI !!! DE CE ??? CICA BANCILE TICALOASE , PERCEP DOBANDA ANUALA DE 8 - 10 % , LA LEI , SA ZICEM !!! NENOROCIRE MARE , CLIENTII , INTARATATI SI DE DUSMANI DE MOARTE AI BANCILOR , DE GEN DANIEL ZAMFIR , SI AVOCATUL PIPEREA , A-SI IAU AVOCATI , SI INCEP JUDECATILE !!! CICA , ASTEA SANT , CUM ZICEA COMUNISTUL TARICEANU , '''''' DOBANZI CAMATARESTI '''''' !!! VREI DOBANZI CAMATARESTI ??? ROMANIA E PLINA DE '''''' BINEVOITORI ''''''' !!! DAR , CARE CER DOBANZI DE 500 % , 800 % , 1.000 % !!! LA AIA , DE CE NU SE DUC CLIENTII NOSTRII ??? AAAAAAA , NU LE CONVINE DOBANDA ??? LE E MAI LA INDEMANA , SA DEA BANCILE IN JUDECATA , PENTRU 8 - 10 % !!! IN PRIMUL RAND , CHIAR EI , CU MANUTICA LOR CEA SCUMPA , AU SEMNAT CA LE CONVINE CLAUZELE ASTEA !!! ALEA CU 8 - 10 % !!! BANCILE AU DREPTUL SA LE PUNA POPRIRE PE CASE , PANA CAND LE SANT RETURNATE RATELE LA CARE CLIENTUL SE OBLIGA SINGUR , SI NESILIT DE NIMENI , SA LE RESPECTE !!! EU , NU INTELEG DE CE , DUPA CE AI PLECAT DIN BANCA , COCOSAT DE BANI , S-O MAI DAI SI IN JUDECATA !!! DE CE ??? TU NU STII CE-AI SEMNAT ??? MAI OMULE , AI SEMNAT !!! NU TE-A OBLIGAT NIMENI SA SEMNEZI !!! TU TE-AI DUS SA IEI BANI , NU ALTCINEVA !!! PAI , CE FACEM AICEA ??? TE IEI DUPA NEBUNII AIA DE ZAMFIR SI PIPEREA ??? CA SANATOSI LA CAP , NU SANT , ASTA E CLAR !!!
  1.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de pt Staty în data de 26.04.2021, 10:26)
  Cumetre, cine si-a facut pomana cu tine de te-a dezgropat?
  1.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de STATY în data de 26.04.2021, 10:37)
  SI ACUM , SA NE INTOARCEM INAPOI , LA CEI CARE AU LUAT CREDITE IN FRANCI ELVETIENI !!! ERA CURSUL DE 2.16 - 2,18 LEI / FRANCUL !!! FIINDCA CREDITELE IN LEI , SI ALTE VALUTE ERAU CONSIDERATE SCUMPE , LUMEA A LUAT CREDITE IN MONEDA LUI WILLIAM TELL !!! CICA ASA E FENTAT CURSUL , SI CLIENTUL CASTIGA !!! DEOCAMDATA , A FOST BINE !!! PE URMA , BANCA NATIONALA A ELVETIEI , A CONSIDERAT CA O COSTA PREA MULT , SA MAI TINA CURSUL DE 1.10 FRANCI / 1 DOLAR SUA , SI SI-A LUAT MANA DE PE MONEDA , ACEASTA AJUNGAND LA UN MOMENT DAT , LA UN CURS DUBLU IN LEI , FATA DE CUM ERA INAINTE !!! SCANDAL MARE IN ROMANIA : BANCILE CAPITALISTE TICALOASE , SPOLIAZA CLIENTII !!! NISTE EXCROCI !!! NISTE HOTI !!! MOARTE LOR !!! DATI-LE FOC !!! SI , CINE E DE VINA , IN TOATA TARASENIA ASTA ??? CICA ELE , CA NU SI-AU INFORMAT DINAINTE , CLIENTII !!! DAR CINE A STIUT DINAINTE , IN ROMANIA , DE HOTARARILE DIN INTERIORUL BANCII ELVETIEI ??? CINE , PE PAMANT , NU NUMAI DIN ROMANIA ??? CLIENTII ROMANI , CU CREDITE IN FRANCI ELVETIENI , SA FACA BINE SA DEA IN JUDECATA , BANCA NATIONALA A ELVETIEI !!! PENTRU EXCROCHERIE !!! PENTRU SPOLIERE !!! PENTRU CE VOR EI !!! IN PRIVINTA ASTA , MOTIVE SE GASESC !!! DA , EI AU FOST DE VINA , IN PROBLEMA ASTA !!! ACUM , IN ROMANIA , ZAMFIR SI PIPEREA AU CERUT , NICI UNA -NICI DOUA , INGHETAREA CURSULUI FRANCULUI , LA PRETUL DE 2.16 - 2.18 LEI !!! PAI ASTA INSEAMNA COMUNISM , FRATILOR !!! DE CE SA PLATEASCA BANCILE ROMANESTI , HOTARARLE ALTORA ??? SA PLATEASCA DIFERENTA , BANCA ELVETIEI !!! ASA AR FI MAI CINSTIT , DACA TOT EI AU PROVOCAT TARASENIA ASTA !!!
  1.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de STATY în data de 26.04.2021, 10:40)
  NU M-A DEZGROPAT NIMENI , CINSTITE ORTODOX !!! EU , TIN CU DREPTATEA !!! AI LUAT BANI DIN BANCA , RESTITUE-I INAPOI !!! ASTA E TOT !!!
  1.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de STATY în data de 26.04.2021, 10:52)
  AM ENERVAT , DE-A LUNGUL TIMPULUI , PE MULTA LUME , INDEMNANDU-I SA FIE CINSTITI , SI SA-SI PLATEASCA DATORIILE LA TIMP !!! SE PARE CA DUMNEATA , FACI PARTE DIN TABARA CEALALTA , A CELOR CARE , DUPA CE IAU BANI DIN BANCA , VOR SA L-I SE PIARDA URMA !!! ROMANIA E PLINA , SI DE OAMENI DE-ASTIA !!! CE VREI , ATATA POTI !!!
  1.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.04.2021, 11:24)
  Da, prostia enerveaza.
  1.7.  Staty, ce are sula cu prefectura? (răspuns la opinia nr. 1.5)
  (mesaj trimis de Ionica NENebunul în data de 26.04.2021, 11:42)
  Mai Staty,
  Tu intelegi ce ti-a scris omul in comentariu la care ai tot raspuns INERVAT ? Este in limba romana !
  Lasa gogoritele cu imprumuturile, acelea intra la o alta categorie.
  Ca articolul vorbeste in primul rand despre credite/imprumuturi este o alta treaba.
  Vad ca esti cam iritat, aveai un an de zile sa te linistesti. A trecut timpul degeaba ?
  1.8.  La chestiune (răspuns la opinia nr. 1.3)
  (mesaj trimis de Ionica NENebunul în data de 26.04.2021, 11:57)
  Mai Staty,
  Cand vinde producatorul de mezeluri un salam cu carne stricata este vina producatorului sau a cumparatorului ?
  Sau nu ai aflat ca un credit/imprumut este un produs al institutiilor de credit, care respecta o reteta de fabricatie in acelasi mod in care este produs un salam sau un carnat.
  Ingredientele produselor trebuie sa fie sanatoase, asa zice legea!
  Daca in cazul salamului sunt mai multe reglementari, in cazul creditelor in franci "franceji" elvetieni (care te inerveaza pe tine, dar si in cazul celorlalte valute) exista o singura lege, care obliga institutia de credit, la acel moment, sa trateze RISCUL VALUTAR.
  V-a tot spus unul, prin comentarii nenumarate pe Bursa, atat articolul de lege cat si legea in sine.
  Dar vad si eu ca v-a spus degeaba, atat voua pseudobancherilor cat si pseudoaparatorilor creditatilor in CHF, parca sunteti locuitori din Papua-Noua Guinee si nu intelegeti lucruri simple si clare.
  1.9.  Oare? (răspuns la opinia nr. 1.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 26.04.2021, 13:54)
  Eu pricep unghiul tau cu francii si sunt de acord. Aia nu e corect. Nu poti sa vrei doar sa iesi mai bine ca altii si cand pierzi ca ceri ajutor de la stat.
  Insa, eu vorbeam de altceva. Nu poti avea o firma fara sa circule banii prin banci, obligatoriu prni lege. Comisioane de cont, etc si la fiecare tranzactie.
  Iar pe PF, incearca sa cumperi o masina noua sau o casa cash. Nu poti. Sumele trebuie trecute prin banca.
  Deci faza cu increderea e asa, marketing. E obligatoriu!
  1.10.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 26.04.2021, 23:21)
  de acord cu ce zici.
  asa e, daca ai luat, trebuie sa returnezi.
  cum o fi daca cineva vine in ziua de maturare a depozitului sa isi ia banii si banca ii zice ca ... sa vina in 5-10 zile mai incolo ca acuma nu are banii :) ... iese jale! :) scandal si soc maxim!
  Banca aia nu mai exista nu anul viitor... ci luna viitoare!
  asa si la clienti ... au luat bani prin credite, ii dau inapoi! ... asa e moral si normal!
  altfel nu iei!
  si daca iei credite ... ia mai tata cu mila!!!! Nu lua de toata marja de indatorare!
  Ia de 35-60% din marja totala de indatorare. Nu 100%. Sau daca minti ca ai veniturile mai mari decat le ai .... esti gata ingropat financiar vorbind!
  Ex: daca ai un salariu teapan si sotia la fel... si aveti o marja de indatorare de 500.000 ron , nimeni nu zice ca trebuie sa dati cu capul in plafonul de indatorare si sa trageti toata suma posibila! Luati cu mila de voi insiva! Ex: economisiti niste bani in depozit mai intai si apoi trageti in credit un 200-250-300.000 ron ... nu direct 500.000 ron ca taranul nesatul!
  Aia care trag toti banii posibili la care au acces sunt primii care dau coltul ca si clienti!
  1.11.  Asa faceati voi ? (răspuns la opinia nr. 1.10)
  (mesaj trimis de Ionica în data de 27.04.2021, 10:55)
  Voi doi vorbiti din experienta, nu ?
  1.12.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.11)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 27.04.2021, 15:47)
  eu da, clar la mine vorba si fapta sunt unificate.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.04.2021, 18:28)
Au cumpărat justie și-au făcut justiție. Au tot ce vor ca sa păcălească în continuare. Și-au păcălit clienții știind ce va urma, nu i-au informat, au ascuns adevărul. Numai cine nu vrea se face ca nu vede aceasta înșelătorie. Acum, sa se ducă de râpă ca nu ii mai crede nimeni. Lipitorile tot lipitori.
1. 2.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 26.04.2021, 23:15)
  "Și-au păcălit clienții știind ce va urma"
  zau?
  maestre, lucram in volksbank la momentul 2008-2009 cand a pocnit criza si aveam acces la toate fluxurile de informatii interne ale bancii si participam la comitetele de risc pe credite corporate (eram secretar atunci) si iti garantez ca nimeni, nici macar Schreiner (ex.CEO Volksbank) nu avea idee ce urmeaza !
  Tu si alti bezmetici gen Piperea au sustinut ca totul a fost o mare lucratura ca sa fie oamenii spoliati de case.
  EU zic atat: NU!
  Intelegeti odata pentru totdeauna: a fost o adunatura de oameni cu spirit hot: banca voia sa vanda cat mai mult in orice conditii si a transferat riscul la client integral (aici a fost o greseala, pe fondul inculturii financiare a clientului), volksbank ca si banca s-a alimentat cu chf nu efectiv ca chf ci de fapt cu euro, in urma unor linii de finantare de la banca mama acordate in euro la un curs fixat eur-chf - adica niste linii de imprumut swap (asa se numesc). A fost practic un contract de arbitraj monetar la nivel de business daca vreti , cam cum sunt acum contractele de diferenta, cfd-urile.
  Mai apoi au fost si clientii care ai naibii se imprumutau pana la maximul posibil din limita lor de indatorare ba mai mult... minteau in legatura cu veniturile pentru a-si altera limita de indatorare, urcand-o pana la cer.
  Nu am vazut nici un client care sa vina si sa zica: stiti... eu vreau bani cam de 60% din cat ma pot indatora.
  Toti voiau sa ii faca pe la spate pe toti in vremurile alea.
  Pana si in volksbank.... in interior! Acolo sucursalele cu directorii de sucursala voiau sa sparga gurile celor din Centrala raportand noi si noi recorduri de credite acordate... mai ales ca se acordau bonusuri consistente fata de targeturile de vanzari! Deci pana si sucursalele ii faceau pe la spate pe cei din centrala!
  E cunoscut cazul sucursalei Buzesti a Volksbank unde s-a construit o frauda cat casa. Si apoi ...care e problema? :) Seful sucursalei Buzesti Volksbank s-a implicat apoi in crearea City Insurance... spiritul de tzeapa a mers mai departe! :))))
  Revenind: Care bancher e nebun sa isi construiasca un business (bazat pe o moneda, chf in acest caz) si apoi sa-i dea foc? Sunt bancherii imparatul Nero? nu, la naiba! Sunt niste oameni ai banilor, oameni ai cifrelor. Nu psihotici si artisti ca Nero.
  Deci: nici directorul general din Volksbank nu stia ce urmeaza pana cand undeva pe la inceputul lunii septembrie'08 a venit un telefon de la Viena cum ca Banca Elvetiei si-a informat partenerii ca urmeaza sa ia o decizie de o anume natura. Si a luat-o.
  Si cuibul de hotii hotilor care isi furau caciula unii altora... s-a prabusit.
  Clientii voiau dublarea banilor din imobiliare in 2-3 ani.
  Bancile voiau sa dubleze stocul de credite in 2-3 ani.
  Toti voiau pe mortii mamii lor dublat in 2-3 ani.
  Si brusc... muzica s-a oprit. Dansul s-a oprit. Cine a ramas fara scaun pe care sa se aseze... a ramas in picioare. De remarcat ca si Volksbank a cam ramas fara scaun pe care sa se aseze. :)))) Desi multi o considerau castigatoare, de fapt a suferit un major blow , o super-lovitura la nivel financiar. Si a crapat.
  Deci: concluzia:
  Nu e cazul sa devenim paranoici.
  Nimeni nu a pus la cale nimic cu creditele in chf atunci - am intalnit teorii ca a fost o conspiratie regionala sa darame europa de est si balcanii. Nu e cazul!
  A fost o nunta a hotilor si ... party-ul s-a intrerupt subit. Atat!
  2.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.1)
  (mesaj trimis de Pandele în data de 27.04.2021, 08:41)
  Bankstere, eshti confuz: repetzi des in text ca totzi erau hotzi, dar nu voiau sa-i spolieze pe clientzi. Esti un pic lovit de remushcari ca erai, dupa cum marturiseshti, in grupul hotzilor?
  2.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
  (mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 27.04.2021, 08:45)
  exista dorinta spolierii celeilalte parti (in cazul fiecarei parti implicate) dar ce am zis eu e ca nu a existat (cum am vazut in presa aceasta pozitie) un super-plan de distrugere economica la nivel regional prin instrumentul-arma numit CHF.
  nu am nici o remuscare.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 26.04.2021, 21:26)
Bancile incepuse sa arunce in piata datoriile toxice (active toxice) noroc ca a venit covidul si a injectat gov si banca centrala in banci comerciale cu etc forme de fonduri, linii de credit si granturi.
Dupa ce se termina distractia oricum vor incepe sa arunce toxicitatile in piata!
Au stocuri destule pe balantele lor!
semnat comenturi "cretine"