VINURI DIN LUMEA NOUĂ "În România avem combinaţia perfectă între soluri, viţă de vie şi struguri"

Reporter: Ce v-a determinat să veniţi în România şi de ce aţi ales Tohani?

Albertus Van Der Merwe: Când eram mai tânăr, am avut posibilitatea să lucrez în Germania, ca oenolog, însă nu existau prea multe elemente comune între practicile din Germania şi cele pe care le aveam în Africa de Sud. Eu căutam mai mult decât o regiune tradiţională viticolă. Am fost în Franţa şi apoi am ajuns în România. Practic, Franţa, România şi Africa de Sud sunt aproape pe aceeaşi latitudine şi am văzut potenţialul de a face vinuri bune în România.

Aici, în România, mă atrag în primul rând oamenii, ospitalitatea lor. Românii sunt asemeni oamenilor din Africa de Sud - foarte prietenoşi, deschişi, loiali prieteniei. Apoi, este vorba de terroir, de calitatea vinurilor. În 2007, când am făcut primul vin la Tohani, am obţinut de două ori aur cu Sauvignon Blanc, iar potenţialul pe care îl avea acest vin era enorm. De aceea, am investit mai mult în podgorii, am replantat, am plantat soiuri noi şi clone. Este un proces lent, dar în viitor cred că vom culege roadele muncii noastre şi ale investiţiilor.

Eu sunt originar din lumea nouă, iar în lumea nouă folosim de obicei noi stiluri de a face vinuri. În România vorbim de o combinaţie minunată între soiurile tradiţionale, pe care noi nu le avem în Africa de Sud, cum ar fi Feteas-ca Albă, Feteasca Regală şi în special Feteasca Neagră, soluri deosebite, viţa de vie plantată, struguri şi experienţa mea de oenolog din lumea nouă.

Reporter: Cât timp din an vă petreceţi în România?

Albertus Van Der Merwe: Stau mult timp în România. Am primit cadou de nuntă un teren aici şi suntem ocupaţi să construim o casă nu prea mare la ţară, în stil românesc tradiţional. În fiecare an încercăm să vizităm România, iar eu cel puţin două luni şi jumătate pe an sunt aici. Aşadar, România este ca a doua mea casă.

Reporter: Cum apreciaţi terroir-ul de la noi, comparându-l cu cel din Africa de Sud, unde aveţi o experienţă de aproape un sfert de secol?

Albertus Van Der Merwe: În Africa de Sud, climatul este mai cald decât în România. Avem ploi, însă pot fi şi perioade foarte uscate şi atunci folosim irigaţii. În România, în special în Dealu Mare unde este şi podgoria Tohani, există un climat cu adevărat binecuvântat. Aici nu este nevoie de irigaţii, iar solul este extrem de bogat. Din această combinaţie dintre sol, natură şi experienţa omului iese un vin mai bogat decât ceea ce se poate face artificial, prin adaos de apă sau fertilizatori pentru sol.

Reporter: Din punct de vedere calitativ, credeţi că soiurile româneşti de struguri se ridică la nivelul celor internaţionale?

Albertus Van Der Merwe: Da, soiurile româneşti se ridică la nivelul celor internaţionale, din punct de vedere al calităţii. Aici există soiuri pe care nu le mai găsim nicăieri în lume. România este în special cunoscută pentru Feteasca Neagră şi noi, ca reprezentanţi ai industriei vinului, trebuie să profităm de această bună reputaţie, să promovăm soiul şi să îl exportăm şi în restul lumii. Aşa cum în Africa de Sud avem soiul tipic Pinotage şi punem accent pe el pentru că este specific sud-african, în acelaşi mod trebuie să susţinem soiurile româneşti şi să construim un brand şi o imagine în jurul soiului Fetească Neagră. Şi alte soiuri precum Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling, Merlot, Shyraz sunt foarte bune, pentru că materialul sădit este foarte bun. De asemenea, terroir-ul, care este deosebit, este cel care face diferenţa între un vin bun şi unul de calitate superioară, iar noi avem şansa să facem vinuri de calitate superioară.

Reporter: Ce tipuri de vin creaţi pentru Tohani?

Albertus Van Der Merwe: Întreg spectrul producem vinuri albe, roşii, roze, uşoare roşii, mature roşii, roşii corpolente.

Reporter: Care sunt atuurile vinurilor Tohani în faţa celor concurente?

Albertus Van Der Merwe: Tohani este mai mult decât un brand. Pentru mine, Tohani ca grup de oameni, ca angajaţi reprezintă o mare familie fericită şi parte din mine îşi doreşte ca acest sentiment să se propage în toată România şi în toată Europa. Pentru o bancă, banii, capitalul, investiţiile înseamnă totul. În cazul nostru, cred că tot ceea ce ne dorim este să creăm un mediu liniştit în care oamenii muncesc şi le place la maxim ceea ce fac. De aceea obţinem o productivitate atât de ridicată de la angajaţi. Cred că fiecare dintre cei de aici sunt mândri să fie parte din această mare familie. Eu văd Tohani ca fiind ceva din care vrei să faci parte, să-i aparţii, să vrei să bei vinuri Tohani, să explorezi sau să experimentezi acest sentiment şi să cunoşti "nebunul" din Sudul Africii. Dacă nu bei Tohani, atunci cred că pierzi un pic, măcar o experienţă aparte.

Reporter: Siel, vinul pe l-aţi creat, înseamna suflet, în africană afrikaans. De ce aţi ales acest nume pentru vinul pe care l-aţi făcut?

Albertus Van Der Merwe: Siel des-crie perfect sentimentele mele faţă de România şi în special faţă de Tohani, pentru vin, pentru oameni, pentru ceea ce facem aici. Este mai mult decât un vin. Siel este angajamentul meu pentru pasiunea muncii mele şi încercarea mea de a implica pe toată lumea de la şoferii de tractor, până la oamenii care lucrează în podgorie sau indiferent despre cine este vorba să fie parte din imaginea globală. Siel, pentru mine, este rezultatul pasiunii pentru ceea ce facem la Tohani, în forma unei foarte frumoase etichete.

Reporter: Cum răspundem la întrebarea "Care este cel mai bun vin?"

Albertus Van Der Merwe: Bună întrebare. De multe ori, este vorba despre gustul fiecăruia. Este despre experienţă, despre ceea ce preferi. Este vorba de percepţie, dar bazată pe propria experienţă şi pe ceea ce crezi. Un vin de bună calitate, cu un raport optim preţ/calitate este un vin bun, iar noi mereu încercăm să oferim acest raport.

Reporter: Cum descrieţi vinurile din "lumea nouă" şi cum le diferenţiem pe acestea de cele din "lumea veche"?

Albertus Van Der Merwe: "Lumea veche" a vinului o reprezintă ţările europene cu tradiţie, cum sunt Franţa sau Germania. În această "lume veche" se făceau şi continuă să se facă vinuri într-un stil anume, obţinându-se ceea ce noi numim vinuri grele. "Lumea nouă" este reprezentată de producători ca Australia, Noua Zeelandă, Africa de Sud, unde au apărut stiluri noi de a face vin. Întrucât climatul din aceste zone este mai clad decât în vechile regiuni tradiţionale, avem tendinţa să facem vinuri cu un conţinut mai mare de alcool, ceea ce înseamnă vinuri mai intense, mai aromate. Producătorii de vinuri din lumea nouă sunt mult mai deschişi pentru cupaje, de exemplu. În lumea veche găseşti mult mai des vinuri dintr-un singur soi.

Odată cu epoca modernă şi cu tendinţele noii generaţii, ne îndreptăm mai degrabă către vinuri uşoare şi mai fructate, deşi există în continuare loc şi pentru vinurile tradiţionale vechi. În schimb, este mai creativ să faci vinuri de "lume nouă". Este modern, folosim mai multe culori, există mai multă libertate. Pentru un artist cum este un oenolog, există o mai mare libertate să te uiţi la cadrul general, să fii mai creativ.

Reporter: Care credeţi că este cea mai mare problemă a pieţei noastre de vinuri?

Albertus Van Der Merwe: Cred că cea mai mare problemă de pe piaţa românească de profil este educaţia din industria vinului. Cred că tinerii şi consumatorii de vin au nevie de mai multă pregătire în domeniu. Românii consumă destul de mult vin, dar nu neapărat numai vin românesc. Eu aş spune că există calitate şi că vinurile româneşti nu ar trebui să se dea un pas înapoi în faţa celor internaţionale, însă trebuie să educăm tânăra generaţie să se bucure mai mult de vin.

Reporter: Ce sfaturi aveţi pentru noii producători din piaţă?

Albertus Van Der Merwe: Micii producători trebuie să se concentreze pe aspectele de bază, să creadă în ceea ce fac şi să continue, pentru că este nevoie de ei!

Reporter: Cum vedeţi sectorul viti-vinicol din România în următorii zece ani?

Albertus Van Der Merwe: Sunt entuziasmat de replantări, de noi investiţii în achiziţia de terenuri mai mari, sunt din ce în ce mai multe podgorii şi noi tehnici de producere a vinului. Inclusiv la Tohani investim în fiecare an în noi tehnologii, în material pentru plantat şi sunt foarte încrezător în felul în care vor arăta următoarele două decenii la Tohani şi în România. Industria de vin din această ţară nu e deloc mică. Cred că putem juca un rol mai mare în industria europeană a vinului, pentru că avem aici tot ce ne trebuie sol, climă, soiuri, cunoştinţe şi dacă punem toate acestea la un loc, poate şi cu un pic de ajutor de la Guvern, şi cu investiţii, cred că putem face pasul înainte şi putem cuceri piaţa europeană.

Reporter: Vă mulţumim!