VLAD BOERIU, DELOITTE ROMÂNIA: "Politica fiscală a UE, Brexit-ul şi dezechilibrul bugetar, necunoscutele anului viitor, pentru companii"

Politica fiscală a Uniunii Europene, evoluţia Brexit-ului şi, în plan intern, gestionarea dezechilibrului bugetar, sunt principalele necunoscute ale anului viitor pentru mediul de business din ţara noastră, este de părere Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, în cadrul Deloitte România.

Din punctul său de vedere, economiile lumii par a fi rezistat onorabil în faţa provocărilor generate de pandemia de COVID-19, datorită mobilizării financiare fără precedent a celor mai puternice state şi a organizaţiilor internaţionale şi, mai ales, a concesiilor masive privind îndatorarea, abordare opusă celei din criza precedentă, când s-a mizat pe austeritate.

"Cu toate acestea, îngrijorările persistă din cauza incertitudinii încă ridicate cu privire la evoluţia pandemiei, dar şi a capacităţii statelor de a menţine stimulentele acordate pentru susţinerea economiei", arată Vlad Boeriu într-un material de opinie.

Pentru economiile Uniunii Europene, perspectiva este pozitivă, având în vedere că, după negocieri intense, statele membre au ajuns la un acord cu privire la bugetul multianual care, pentru exerciţiul financiar 2021 - 2027, depăşeşte 1.800 de miliarde de euro, aproape dublu faţă de cel anterior, spune partenerul Deloitte. Bugetul cuprinde şi planul de redresare, în valoare de 750 de miliarde de euro, convenit pentru a ajuta economiile europene să limiteze efectele crizei generate de pandemie.

"Aşadar, necesarul de finanţare poate fi considerat asigurat, dar succesul planului va depinde de capacitatea statelor membre de a atrage şi de a utiliza eficient aceste fonduri", atrage atenţia Vlad Boeriu.

• Taxele plănuite de Comisia Europeană îşi vor pune amprenta până la urmă asupra activităţii companiilor şi preţurilor pentru consumatorii finali, inclusiv a celor din România, spune partenerul Deloitte

Absorbţia optimă a fondurilor europene impulsionează şi activitatea mediului de afaceri care, însă, trebuie să ţină cont şi de măsurile pe care autorităţile europene le au în vedere pentru a asigura rambursarea împrumutului contractat de Comisia Europeană din pieţele financiare pentru a alimenta planul de redresare de 750 de miliarde de euro, punctează Vlad Boeriu.

"Împrumutul este prevăzut a fi rambursat începând din 2028 (pe o perioadă de 30 de ani), dar, până atunci, este necesară extinderea resurselor proprii ale Comisiei, care plănuieşte, în acest sens, taxarea anumitor sectoare sau a marilor companii. Cele mai vehiculate măsuri sunt impunerea unei taxe pe plasticul nereciclat, aplicabilă de la 1 ianuarie 2021, taxarea companiilor din domeniul digital, dar şi penalizarea aspră a acestora pentru încălcarea regulilor de concurenţă (până la 10% din cifra de afaceri globală), o taxă pe emisiile de carbon impusă importurilor pe piaţa unică şi extinderea taxei pe emisiile poluante", apreciază Vlad Boeriu.

Aceste taxe ar trebui implementate pe parcursul următorului exerciţiu financiar, dar este dificil de estimat un moment anume, având în vedere mecanismele greoaie de decizie la nivel european, crede partenerul Deloitte, care adaugă: "Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, îşi vor pune amprenta asupra activităţii companiilor şi a preţurilor pentru consumatorii finali, inclusiv a celor din România".

• "Suplimentarea surselor proprii ale Comisiei Europene este cu atât mai necesară în contextul ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar"

Suplimentarea surselor proprii ale Comisiei Europene este cu atât mai necesară în contextul ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar, unul din contributorii majori la bugetul Ununii, punctează Vlad Boeriu

"Dar, dincolo de golul lăsat la bugetul european, Brexit-ul afectează semnificativ companiile europene care au relaţii de afaceri cu cele din Marea Britanie, cu atât mai mult cu cât riscul unei rupturi fără un acord comercial care să stabilească relaţiile ulterioare dintre cele două părţi pare inevitabil", crede partenerul Deloitte, în condiţiile în care mai sunt doar câteva zile până la 31 decembrie, dată la care expiră perioada de tranziţie.

Este adevărat că oficialii ambelor tabere încă transmit mesaje încurajatoare cu privire la încheierea unui acord, arată Vlad Boeriu, dar atrage atenţia că, în paralel, se continuă consolidarea "planurilor de urgenţă" pentru că, în caz de eşec, după 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va fi considerat stat terţ în relaţiile comerciale şi de orice altă natură cu statele membre UE, ceea ce presupune, în linii mari, reguli comerciale mai stricte (formalităţi vamale, taxe, TVA, accize), restricţii în piaţa muncii şi limitarea liberei circulaţii a persoanelor.

"Companiile româneşti care au relaţii de afaceri cu parteneri britanici trebuie să ţină cont de toate aceste aspecte şi să ia măsurile necesare pentru a limita potenţialele efecte nedorite asupra activităţii lor în cazul unui Brexit fără acord, dar chiar şi în cazul tot mai puţin probabil al încheierii unui acord, pentru că, de la 1 ianuarie 2021, regulile se schimbă oricum", spune Vlad Boeriu.

• "Reducerea deficitului bugetar al ţării noastre este necesară, dar ar trebui realizată pe baza eficientizării cheltuielilor şi prin creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat"

Pe plan intern, principala provocare a anului 2021 va fi legată de gestionarea deficitului bugetar, în condiţiile în care este recomandată menţinerea facilităţilor acordate mediului de afaceri în contextul pandemiei, iar înăsprirea fiscalităţii nu poate fi luată în calcul, având în vedere estimările privind evoluţia pandemiei şi ritmul lent de recuperare a economiilor europene şi, implicit, a celei din ţara noastră, spune Vlad Boeriu.

La nivel european au fost anunţate, deja, noi măsuri monetare şi fiscale de stimulare a economiilor, iar derogarea de la regulile fiscal-bugetare (limitarea deficitului bugetar la 3% din PIB) a fost extinsă pentru 2021. Şi autorităţile din ţara noastră au anunţat extinderea unor facilităţi şi au urgentat adoptarea unor măsuri solicitate de mai multă vreme de mediul de afaceri, cum ar fi consolidarea fiscală, deducerea pierderilor din facturile neîncasate, beneficii neimpozabile pentru angajaţi, recuperarea TVA pentru facturile mai vechi de un an neîncasate de la persoanele fizice etc.

"Reducerea deficitului bugetar, estimat la 9,8% din PIB în 2020 de către Consiliul Fiscal, este necesară, dar ar trebui realizată pe baza eficientizării cheltuielilor şi prin creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat, posibilă în condiţiile implementării măsurilor anunţate referitoare la digitalizarea administraţiei fiscale şi combaterea evaziunii fiscale", a punctat Vlad Boeriu, care a conchis: Rămâne de văzut însă ce vor decide autorităţile în această privinţă".