VOCI Bucureştiul tinerilor: bun de muncă şi petrecere

Site-ul Nestpick a publicat un top al oraşelor ideale pentru generaţia tinerilor cu vârste cuprinse între 17 şi 37 de ani, altfel cunoscuţi drept "mileniali". Topul include 100 de oraşe din 40 de ţări, iar Bucureştiul se regăseşte pe locul 55, imediat sub Budapesta, dar deasupra altora precum Chicago, New York, Beijing, Roma sau Istanbul. Amsterdam şi Berlin conduc topul celor mai dezirabile oraşe pentru generaţia studiată.

Nestpick, în traducere liberă "alegerea cuibului", este un site care adună oferte imobiliare la nivel global. Firma a fost înfiinţată în Rotterdam, pentru ca apoi să-şi mute sediul în Berlin. În 2016, s-a specializat ca motor de căutat apartamente pentru expaţi şi studenţi internaţionali. Site-ul indexează datele a 33 de ţări şi publică regulat studii, în special pentru mileniali, favorizând oraşe cu atractivitate mare pentru start-up-uri IT, dar şi care respectă drepturile minorităţilor LGBT.

Milenialii reprezintă o cohortă demografică sau generaţie nominală, conţinându-i pe cei născuţi între anii "80 şi 2000. Cu vârste cuprinse între 17 şi 37 de ani, ei reprezintă aproximativ o treime din populaţia lumii. Milenialii sunt descrişi ca având familiaritate cu noile tehnologii de comunicare, un grad crescut de mobilitate şi o educaţie mult mai liberală.

Milenialii sunt cunoscuţi şi drept Generaţia Peter Pan, conform sociologului american Kathleen Shaputis, datorită obiceiului de a amâna unele decizii de maturizare, în comparaţie cu alte generaţii. Astfel, milenialii întârzie plecarea din casa părintească, se căsătoresc mai târziu, dar multe dintre aceste decizii au legătură şi cu faptul că recenta criză economică le-a redus accesul la joburi şi la stabilitate financiară. În România, milenialii sunt, probabil, cei care au adus neologismul "job" în discursul public, în situaţia în care, la nivel global, membrii generaţiei au avut mai multe "joburi" decât părinţii lor slujbe.

Topul publicat de Nestpick ia în considerare 16 factori, printre care disponibilitatea slujbelor, scorul pentru turism, transportul, dar şi elemente mai exotice, precum accesul la contracepţie, toleranţa pentru imigranţi, magazinele Apple, calitatea berii şi gradul de toleranţă pentru minorităţile gay, trans-gender.

Bucureştiul, aflat pe locul 55, are rezultate bune la slujbe (9,6 din 10), citate din scorul dat de OECD, dar în privinţa business-ului de tip start-up (4/10) şi a turismului (1/10) pierde în faţa altor oraşe. Budapesta are un scor similar la start-up-uri, dar scorul pe turism este de 6,4. Rangul pe turism este calculat din cifrele ONU cu privire la sejururile de o noapte.

La capitolul "esenţiale", care include nivelul chiriilor, transportul, sănătatea, mâncarea, viteza internetului şi magazinele Apple, Bucureştiul are scoruri de peste 8 şi 9, din 10, mai puţin la sănătate şi partea de tehnică. Conform site-ului, Apple oferă tehnologiile cu care generaţia milenială se identifică cel mai mult, iar scorul este dat de numărul de magazine Apple pe cap de locuitor. Scorul de sănătate este calculat în funcţie de informaţiile oferite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În privinţa toleranţei, capitala României este în coada clasamentului. Accesul la metode contraceptive, egalitatea de gen, toleranţa faţă de emigranţi şi minorităţile sexuale sunt toate sub nota 2, cu ultimele două sub 1. Toate sunt în funcţie de rapoarte anuale internaţionale, cum ar fi Raportul Global pe disparitatea de gen.

La capitolul recreaţie, Bucureştiul are scoruri bune, cu 9,1 pentru bere ieftină, dar festivaluri de muzică puţine. Cluburile primesc scorul de 6 din 10.

Topul creează o imagine îngrijorătoare, ca grad de atractivitate pentru tinerii din vest. Mijlocul unui clasament internaţional este dat mai mult de oportunităţile de muncă şi de berea ieftină, dar imaginea totală, care să includă şi toleranţă faţă de minorităţi sau semne de civilizaţie, măcar un turism atrăgător, este mediocră. Alte oraşe sunt extrem de atrăgătoare pentru comunitatea globală nu doar din cauza oportunităţilor de muncă, dar pentru capacitatea de integrare a tinerilor într-o comunitate de oameni cu păreri şi ideologii similare.

Topul nu este definitoriu pentru Capitală, dar atrage atenţia asupra unor aspecte importante la nivelul globalizării, practic îndeplineşte cercetarea pe care un tânăr din Olanda ar face-o, înainte să se mute la Bucureşti. Dacă acel tânăr are un punct de vedere serios cu privire la minorităţi sau crede că toleranţa este importantă pentru cultura unui oraş, atunci n-ar aprecia să aterizeze în mijlocul unui referendum pentru definirea familiei tradiţionale. Este poate şi motivul pentru care o mare parte din tinerii români caută societăţi mai deschise, în afara României.