VOCI Viralul Iohannis: ce înseamnă imaginea pe internet

O fotografie cu preşedintele Iohannis a devenit virală săptămâna trecută, în urma unei vizite întreprinse la centrul administrativ al bazei militare "Mihail Kogălniceanu". Surprinsă de fotograful Administraţiei Prezidenţiale, poza a fost apreciată pentru îmbrăcămintea şi atitudinea domnului Iohannis.

Au urmat manipulările în Photoshop, adăugarea de texte haioase, explozii în spate, comparaţii cu Arnold Schwarzenegger, mesaje anti Liviu Dragnea şi comentarii legate de soţia preşedintelui. Poza a devenit populară inclusiv în Republica Moldova, unde imaginaţia a cerut o comparaţie între preşedinţi, cu Igor Dodon "adus", prin Photoshop, în halatul de baie.

Nu discutăm despre calitatea unei imagini virale, ce compune un "meme", aşa cum este el definit pe internet, mai exact o unitate de măsură a comunicării vizuale. Domnul Iohannis îşi îndeplinea atribuţiile, în poza aferentă, cu o vădită demnitate. Da, era relativ bine îmbrăcat, de vară. Elementele erau acolo, oameni în uniformă, şeful statului şi cel al forţelor armate prinşi într-un unghi bun, fotograful "pe fază", tehnică militară în spate, toate bune!

Ne bucură juxtapunerea omului care ne reprezintă statul în posturi pozitive, idealizate, puternice. Într-o eră în care şefii de stat se întrec în astfel de imagini, cu Vladimir Putin fiind, probabil, cel mai bun exemplu pentru dezvoltarea cultului personalităţii, domnul Iohannis vine tare din urmă. Putin a fost surprins la bustul gol, călărind. Emmanuel Macron, noul preşedinte al Franţei, a fost fotografiat coborând din elicopter într-un submarin. Barack Obama "pornea" un curcubeau din mâna cu care saluta lumea, de pe scara avionului Air Force One.

Este, însă, îngrijorător contrastul pe care-l folosim în astfel de situaţii.

Pe Reddit, un mare site de socializare, poza cu Iohannis a fost bine primită pe forumul de discuţii despre Europa.

S-au găsit imediat poze cu preşedintele Cehiei, fiind ghidat de patru oameni, în timp ce încerca să urce într-o bărcuţă gonflabilă. Pozele nu îl puneau într-o lumină prea bună (de altfel un bătrân care nu se descurca fără să cadă-n apă). În mod similar, a fost postată o imagine cu ministrul Sănătăţii din Belgia, o fostă sportivă care se îngrăşase, odată cu vârsta. Imagini cu premierul Tudose au fost postate de români ca răspuns la fotografia preşedintelui Iohannis, în acelaşi context negativ.

De altfel, de când a fost desemnat domnul Tudose, aspectul fizic a fost una din puţinele critici la adresa premierului, pe lângă lipsa de notorietate, la nivel naţional.

Avem o problemă, din această perspectivă. Nu internetul guvernează România, deşi imaginile care devin virale au capacitate mare de convingere a electoratului. La demonstraţiile din februarie, imaginea cu oamenii veniţi, prin frig şi zăpadă, să aprindă lumini în faţa Guvernului au făcut înconjurul lumii şi au dat viaţă protestelor pentru încă o lună. Toboşarul care bătea darabana în ploaie, din timpul protestelor, a avut un efect similar de mobilizare. Dar imboldurile pozitive sunt puţine.

Cele negative, mai ales la adresa politicienilor, curg zilnic, dominând comunicarea mai departe de orice discuţie logică sau de calitate.

Imagini surprinse în Parlament, cu un senator dormind, în timpul dezbaterilor pe buget, i-au pus ştampila pe cariera politică.

Dacă cerem identificarea fostului deputat Remus Cernea, răspunsurile sunt puţine, dar când spunem despre "deputatul cu delfinii" (n.r. deputaţii au respins proiectul lui Remus Cernea privind declararea delfinilor drept persoane non umane, Cernea arătând că delfinii salvează vieţi şi comunică complex cu zeci de mii de sunete) şi notorietatea creşte instantaneu.

Căutăm referinţe simple, vizuale, definiţii în linie cu preconcepţiile societale. Este de notat că, într-o primă perioadă a mandatului, domnul Iohannis avea şi el anumite ştampile aplicate. "Ficusul" de la Cotroceni, apropo de lipsa de activism politic şi maniera mai ardelenească sau lentă a vorbirii, devenea răutatea cel mai des întâlnită. Faptul că, de la vizita în Statele Unite, Klaus Iohannis pare să fie mult mai atent la imagine devine evident, la fel ca şi o probabilă candidatură pentru un al doilea mandat.

Cu cât internetul intră mai adânc în vieţile noastre, părem să comunicăm mai uşor în emoticoane, imagini, descrieri simple, bidimensionale. Ne îndreptăm spre categorii şi hashtag-uri personale, o identitate virtuală cu totul diferită de realitate. Nicăieri nu este mai evident acest fapt, decât în viaţa publică. Concursul este cine controlează această imagine mai bine - iar dacă se întâmplă să o facă internetul, înaintea ta, mai ales printr-o descriere virală, în măsura în care încrederea românilor în politicieni este extrem de mică, ai o problemă.

Pe Klaus Iohannis l-a salvat procentajul ceva mai mare de încredere. Şi fotograful bun. Rămâne ceva de spus şi de electoratul care răspunde mai bine la o poză, decât la un program politic sau la problemele societăţii, dar se rezolva cu un selfie sau un grup pe Facebook. Sau nu.