Deşi creditarea a crescut în 2015, ţara noastră încă are o diferenţă negativă a ratei de expansiune a creditului faţă de potenţialul pe termen lung, a declarat ieri viceguvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Liviu Voinea, subliniind, însă, că riscul valutar s-a diminuat, în condiţiile în care ponderea creditării în lei a crescut rapid, devenind majoritară, datorită scăderii ratei dobânzii de politică monetară, a acordării creditelor prin programul Prima Casă doar în lei, a conversiei creditelor în valută şi creşterii depozitelor în lei în detrimentul finanţării externe.
Liviu Voinea a prezentat Raportul BNR asupra stabilităţii financiare, ediţia aprilie 2016, menţionând că stabilitatea financiară din ţara noastră s-a menţinut robustă din octombrie anul trecut până în prezent, dar riscurile au crescut - ca număr şi ca intensitate. Conform spuselor sale, au apărut două riscuri sistemice noi: unul intern, de o intensitate maximă - cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar, iar al doilea - extern şi de intensitate ridicată: riscul privind posibila ieşire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Domnul Voinea a mai atras atenţia asupra riscului determinat de revenirea pe plan intern la politici fiscale prociclice (materializat parţial prin adoptarea bugetului pe anul 2016). Oficialul BNR a spus că, în perioada 2010 - 2015, România a parcurs un proces greoi de consolidare fiscală, în care mai multe guverne, cu măsuri diferite, au mers în aceeaşi direcţie, de reducere a deficitelor de la an la an. "Chiar s-a atins obiectivul bugetar pe termen mediu în avans, adică deficit structural de 1%. Însă, în 2016, deficitul bugetar în termeni cash, practic se dublează. Pe termeni ESA, contabilitatea de angajament a UE se triplează. Acestea sunt datele", a subliniat Liviu Voinea.
Conform afirmaţiilor sale, "dacă mergem pe un deficit de 3% din PIB, pe termen mediu, datoria publică va depăşi pragul de alertă şi, în acel moment, riscul de recesiune depăşeşte 50%".
Un alt risc la adresa stabilităţii este reprezentat, potrivit BNR, de divergenţa politicilor monetare ale principalelor bănci centrale, având în vedere că Rezerva Federală din SUA a lansat majorările de dobândă.
BNR: "Cu toate riscurile, România are o creştere economică ridicată, o datorie publică mică, deficit bugetar şi de cont curent redus. Venitul populaţiei a crescut, s-a majorat ocuparea forţei de muncă, a crescut salariul minim, a crescut competitivitatea exporturilor mediu şi ridicat intensiv tehnologic, sectorul bancar este solid".
•
BNR: "Volumul total al creditelor acordate de instituţiile financiare nebancare către populaţie a fost de peste 5,35 miliarde lei în 2015, în creştere cu 3,21% faţă de nivelul din decembrie 2014. Din această sumă, circa 4,63 miliarde lei au fost în moneda naţională, iar restul în euro şi alte valute. Creditele acordate firmelor s-a ridicat la 16,1 miliarde lei, cu 2% mai mult faţă de nivelul de la finalul anului precedent".
•
BNR: "Avem nevoie de politici bugetare responsabile, cadru legislativ predictibil, mix prudent de politici macroeconomice, menţinerea echilibrelor economice pentru sprijinirea stabilităţii financiare în perioada următoare".