Von der Leyen în Ucraina: Planuri pentru sprijin economic, militar şi diplomatic

Ursula von der Leyen, preşedinta Comisiei Europene, se va întâlni cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre evoluţiile recente şi despre paşii următori în consolidarea parcursului european al acestui stat, se arată într-un comunicat de presă emis vineri de Executivul Uniunii Europene. În deplasarea sa de astăzi din Ucraina, cu prilejul împlinirii a trei ani de când Rusia a declanşat războiul în această zonă a Europei, Ursula von der Leyen va fi însoţită de toţi comisarii europeni şi vor participa la o şedinţă comună cu guvernul de la Kiev, potrivit sursei citate. În cadrul şedinţei, preşedinta Comisiei Europene va reafirma sprijinul neclintit al UE pentru Ucraina în lupta sa pentru independenţă şi libertate, mai ales că în ultimii trei ani blocul comunitar a angajat resurse considerabile pentru a ajuta şi a sprijini statul ucrainean în atingerea unui obiectiv major: o pace dreaptă şi durabilă. Până în prezent, UE este cel mai mare donator pentru Ucraina, oferind sprijin financiar, militar şi umanitar. Uniunea a făcut posibile livrările de arme, a antrenat soldaţi ucraineni şi a impus 16 runde de sancţiuni dure împotriva Rusiei, menite să slăbească capacitatea acesteia de a susţine efortul de război.

Tot în cadrul acestei vizite oficiale a Comisiei Europene la Kiev va avea loc şi summitul "Defense and Security Strategy of Unity. Action Plan", în care se va discuta despre apărarea Ucrainei, sprijinirea ei şi despre măsurile urgente pe care UE le va lua curând în acest scop.

În acest context, amintim că vineri, potrivit unui comunicat de presă emis de Executivul comunitar de la Bruxelles, vicepreşedintele executiv Henna Virkkunen a prezentat măsurile privind consolidarea rezilienţei şi securităţii cablurilor submarine, în condiţiile în care Suedia şi Finlanda au semnalat repetat avarierea intenţionată a unor cabluri submarine de către vase comerciale pe care le bănuiesc că acţionează în Marea Baltică în interesul Federaţiei Ruse. Potrivit prezentării, în perioada următoare vor fi evaluate riscurile privind cablurile submarines şi va fi prioritizată finanţarea pentru amplasarea de cabluri inteligente, care oferă redundanţe şi rezilienţă sporită, cabluri care vor fi monitorizate permanent pentru a permite avertizări timpurii şi reacţii rapide şi eficiente din partea factorilor de la Bruxelles şi a statelor membre UE. Printre măsurile prezentate se mai numără aplicarea de sancţiuni şi măsuri diplomatice împotriva actorilor ostili, utilizarea Hybrid Toolbox pentru combaterea campaniilor hibride de atac asupra infrastructurii europene şi dezvoltarea unei "diplomaţii a cablurilor" în parteneriat cu state terţe.

Această strategie completează eforturile actuale ale Grupului de Experţi pentru Infrastructura Cablurilor Submarine, format din reprezentanţi ai statelor membre şi ai Agenţiei UE pentru Securitate Cibernetică (ENISA). De asemenea, iniţiativa susţine activităţile NATO şi măsurile naţionale şi regionale deja implementate, subliniind angajamentul Europei pentru protejarea infrastructurii critice.

Comisia Europeană şi Înaltul Reprezentant al UE vor implementa aceste măsuri progresiv în anii 2025 şi 2026, colaborând strâns cu statele membre şi ENISA. Până la sfârşitul anului 2025, vor fi prezentate următoarele iniţiative: cartografierea infrastructurii existente şi planificate pentru cablurile submarine; evaluarea coordonată a riscurilor asociate cablurilor submarine; elaborarea unui toolbox de securitate pentru cabluri cu măsuri de reducere a riscurilor; identificarea proiectelor prioritare pentru infrastructura cablurilor submarine de interes european.

De asemenea, securitatea infrastructurii critice va constitui un element-cheie al viitoarei Strategii Europene de Securitate Internă, consolidând pregătirea Europei pentru riscuri şi ameninţări hibride.