Wall Street nu mai crede în tranziţia verde, sectorul hidrogenului este în colaps

Pachetele guvernamentale de stimulare a tranziţiei verzi nu mai sunt suficiente pentru fondurile de hedging. Poziţiile scurte nete ale acestora au crescut semnificativ în ultima perioadă, după cum scrie Bloomberg, indiferent că este vorba despre baterii, energie solară şi eoliană sau hidrogen.

În aceste condiţii, divergenţa de performanţă dintre sectorul petrolier şi cel al energiei curate a crescut puternic în ultimii ani şi s-a accentuat de la începutul anului trecut (vezi graficul).

Astfel, indicele S&P Global Clean Energy a înregistrat o scădere cumulată de peste 50% din ianuarie 2021 până în prezent, în timp ce S&P Global Oil a crescut cu aproape 70%. Indicele MSCI ACWI, care include 2.687 de acţiuni ale companiilor din 23 de economii dezvoltate şi 24 de economii emergente, a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 30%.

Evoluţia proiectelor verzi, mai ales a celor intensive din punct de vedere al capitalului, cum sunt cele eoliene sau solare, a fost puternic afectată de deteriorarea condiţiilor macroeconomice, în special de creşterea dobânzilor. Managerii fondurilor de hedging au mai subliniat şi creşterea riscurilor politice şi existenţa unui mediu geopolitic tot mai ostil.

"Având în vedere că o mare parte a lanţului de aprovizionare pentru tehnologiile ecologice depinde în prezent de China, riscul unui război comercial care să vizeze produsele sale a devenit o ameninţare directă la adresa atractivităţii financiare a energiei curate", au declarat aceştia pentru Bloomberg.

Agenţia de ştiri americană nu aminteşte nimic din contextul care a condus la actuala dominaţie a Chinei şi sectoarele tranziţiei energetice. În primul rând este vorba de externalizarea de către firmele occidentale a producţiei în China, pe fondul costurilor mult mai scăzute ale energiei şi forţei de muncă.

Subvenţiile acordate de autorităţile chineze au jucat un rol minim, factorul primordial pentru creşterea accelerată a competitivităţii fiind concurenţa acerbă dintre firmele chineze pe plan intern.

În plus, avantajul competitiv al Chinei din punct de vedere al energiei s-a extins puternic în ultimii ani, pe fondul cerinţelor impuse de la Bruxelles pentru producţia de energie din ţările UE, respectiv decarbonizarea forţată, care a determinat nu doar creşterea masivă a preţurilor, ci şi o volatilitate deosebit de ridicată a acestora.

Acum, autorităţile americane şi europene încearcă să rezolve "problema" competitivităţii Chinei prin impunerea unor tarife foarte mari asupra întregii game de produse necesare dezvoltării infrastructurii verzi.

Companiile care produc echipamente pentru "economia bazată pe hidrogen" par să fie printre cele mai afectate, conform unui articol recent din Financial Times. Acţiunile lor au intrat în colaps, atât în SUA cât şi în Europa, pe fondul "dezumflării perspectivelor", după cum scrie publicaţia financiară.

În condiţiile "raportărilor repetate ale unor pierderi trimestriale", acţiunile unor companii precum Plug Power, Ballard Power Systems şi Green Hydrogen Systems au scăzut cu peste 50% doar în acest an, până la minime istorice.

FT subliniază că prognoza producţiei de "hidrogen verde" din SUA a fost redusă cu până la 70% pentru orizontul 2030 de McKinsey, compania de consultanţă care a prezentat anterior numeroase analize privind viitorul luminos la hidrogenului.

De asemenea, Curtea Europeană de Conturi a avertizat UE că ţinta de 10 milioane de tone pentru producţia de hidrogen verde până în 2030 nu este realistă şi trebuie reconsiderate obiectivele.

Printre proiectele de hidrogen verde abandonate sau suspendate în Europa se află şi cel al companiei energetice spaniole Repsol, după cum mai scrie Financial Times.

"Geopolitica este principalul motiv pentru care tranziţia energetică nu funcţionează", a declarat Kerry Goh, CEO la Kamet Capital Partners din Singapore, pentru Bloomberg, iar apoi a amintit de poziţia dominantă a Chinei în toate sectoarele tranziţiei verzi. În aceste condiţii, " tarifele deteriorează perspectiva investiţiilor".

Mai mult, războiul tarifelor care vizează China va alimenta inflaţia în Europa şi în SUA şi va submina atractivitatea tuturor produselor, de la celulele solare, până la vehiculele electrice, conform declaraţiilor lui Goh, iar concluzia Bloomberg este că "eşecul de a convinge administratorii de fonduri de meritele financiare ale investiţiilor în domeniul climei va complica eforturile de accelerare a cheltuielilor pentru o economie globală mai ecologică".

Agenţia de ştiri americană prezintă şi o serie de date referitoare la poziţiile fondurilor de hedging asupra principalelor sectoare de care depinde tranziţia verde.

Sectorul energiei solare este cel mai afectat de dominaţia Chinei, iar situaţia sa a fost "mai mult sau mai puţin teribilă" în ultimii trei ani, după cum arată Bloomberg. Poziţiile nete scurte sunt dominante pentru 77% dintre companiile din sector, în creştere puternică de la 33% în primul trimestru din 2021.

În cazul automobilelor electrice, poziţiile nete scurte au crescut de la 35% în 2021 până la 55% în prezent pentru companiile incluse în ETF-ul KraneShares Electric Vehicles and Future Mobility Index.

Pentru sectorul hidrocarburilor poziţiile dominante sunt cele lungi. Fondurile de hedging cu poziţii nete lungi le depăşeau pe cele cu poziţii nete scurte în cazul a 53% dintre companiile din indicele S&P Global Oil, faţă de 48% în 2021, conform datelor de la Bloomberg.

Diferenţa este şi mai mare pentru cărbunele termic, în condiţiile în care poziţiile lungi depăşesc poziţiile scurte pentru aproximativ 73% dintr-un grup de 20 de companii mari din acest sector. Această evoluţie este determinată, în mare parte, de creşterea consumului de cărbune din China şi India.

Despre sectorul eolian, Bloomberg scrie că încă mai există optimism, pe fondul reducerii poziţiilor lungi nete. Astfel, fondurile de hedging cu poziţii nete lungi le depăşeau pe cele cu poziţii nete scurte în cazul a circa 60% dintre companiile incluse în First Trust Global Wind Energy ETF, în scădere de la 73% în 2021.

Poziţiile nete lungi au crescut, în schimb, pentru sectorul infrastructurii energetice, până la 65%, pentru companiile din ETF-ul First Trust NASDAQ Clean Edge Smart Grid Infrastructure Index, de la 58% în urmă cu trei ani.

Optimismul vine de la prognozele privind creşterea cererii de electricitate, în special ca urmare a construirii numeroaselor centre de date pentru inteligenţa artificială.

Un motiv suplimentar al creşterii expunerilor faţă de acest sector îl reprezintă şi relativa protecţie oferită în cazul creşterii riscurilor geopolitice şi a extinderii războaielor tarifare dintre China, Statele Unite şi Europa.

Citeşte Creditarea verde - sprijin pentru un viitor sustenabil