China a celebrat cu fast împlinirea a 100 de ani de la înfiinţarea Partidului Comunist, cel care domină acum toate aspectele vieţii a peste un miliard de chinezi. Preşedintele Xi Jinping n-a pierdut ocazia să atace Occidentul, spunând că poporul chinez nu va mai accepta să fie intimidat şi hărţuit de alte naţiuni, conform Digi24.
Xi Jinping a spus, sfidător, că oricine e duşmanul Chinei va fi distrus în faţa Marelui Zid de Oţel. S-a terminat cu veacul de invazii şi subdezvoltare, a spus liderul chinez, aluzie către Războaiele Opiumului din secolul al XIX-lea şi invazia japoneză din Al Doilea Război Mondial. Mesajul este însă cât se poate de ancorat în prezent, în condiţiile competiţiei acerbe cu Statele Unite şi a declaraţiei NATO, care defineşte China drept o provocare pentru securitatea Alianţei Nord-Atlantice.
Măreţia Chinei este, istoric, inevitabilă şi această ţară nu va mai fi "atacată, oprimată şi subjugată" de ţări străine, a proclamat Xi Jingping. "Oricine îndrăzneşte să încerce asta, se va izbi sângeros cu capul de un mare zid de oţel ridicat de peste 1,4 miliarde de chinezi", a spus Xi Jinping într-un discurs rostit în limba chineză, dar a cărui traducere ulterioară în limba engleză, transmisă de guvern, a părut să aibă un ton mai ponderat, relatează CNN.
Prefigurând o continuare a liniei dure a politicii sale externe, liderul de la Beijing a spus că deşi China va primi "sugestii utile" din partea altor guverne, nu va accepta "predici pe un ton superior".
O nouă China nu poate exista fără partid
Xi Jining a vorbit în faţa a 70.000 de persoane, într-o ceremonie cu o coregrafie atent pusă la punct, care a avut loc în Piaţa Tiananmen. El a ţinut un discurs cu puternice accente naţionaliste, în care a afirmat că numai partidul comunist poate asigura stabilitatea constantă a Chinei, iar orice încercare de a-l separa de ţară va eşua. "Fără Partidul Comunist, nu va exista o nouă China", a proclamat Xi în aplauze şi urale furtunoase.
Discursul preşedintelui a fost încununarea unor ceremonii fastuoase în capitală, desfăşurate în ciuda ploii, pentru a marca centenarul partidului comunist. N-au lipsit cântecele patriotice, discursurile oficialilor şi survoluri ale Forţelor Aeriene ale Armatei Populare de Eliberare.
În discursul său, Xi, considerat cel mai puternic lider al ţării de la Mao încoace, a anunţat că partidul şi-a îndeplinit obiectivul centenar de a crea o "societate moderat prosperă" în China. "Acum ne îndreptăm cu paşi încrezători spre cel de-al doilea obiectiv centenar, acela de a face din China o mare ţară socialistă, modernă din toate punctele de vedere", a declarat Xi.
Liderul chinez nu şi-a concentrat atenţia doar asupra trecutului, ci a privit şi spre următoarea generaţie a Partidului Comunist, cerându-le tinerilor "să se ridice la înălţimea aşteptărilor vremurilor".
Ce are de gând cu Taiwanul
În ceea ce priveşte subiectul Taiwanului, insula autonomă care se guvernează după principii democratice, dar pe care guvernul chinez o consideră teritoriul său, Xi a declarat că "reunificarea" acesteia cu partea continentală face parte din "misiunea istorică" a Partidului Comunist. Liderul chinez a promis să pună capăt definitiv "independenţei" Taiwanului.
Cu alte ocazii, Xi nu a exclus folosirea forţei în eforturile de a "reunifica" Taiwanul cu partea continentală, iar acum, deşi nu a făcut ameninţări similare, liderul chinez a cerut ca forţele armate ale ţării să fie pregătite la "standarde de clasă mondială".
"Trebuie să accelerăm modernizarea apărării naţionale şi a forţelor armate", a spus Xi Jinping.
La rândul său, Taiwanul nu a întârziat să răspundă discursului lui Xi: Taipeiul a anunţat că hotărârea sa de a proteja suveranitatea şi democraţia insulei rămâne "de nezdruncinat".
Ce soartă i se pregăteşte Hong Kongului
Într-un moment în care libertăţile civile din Hong Kong sunt din ce în ce mai ameninţate de noua legislaţie privind securitatea naţională adoptată de Beijing, Xi a declarat joi că "stabilitatea socială" trebuie menţinută în principalul centru financiar, la fel şi "suveranitatea (şi) securitatea" Chinei.
Marşul anual pro-democraţie din Hong Kong, care în mod tradiţional se ţinea la 1 iulie, a fost anulat joi pentru prima dată în 18 ani. Mii de poliţişti au patrulat, în schimb, pe străzile oraşului pentru a depista orice semn de disidenţă.
"Nimeni nu ar trebui să subestimeze marea hotărâre, voinţa puternică şi capacitatea extraordinară a poporului chinez de a-şi apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială", a punctat liderul de la Beijing.
Provocările unui partid centenar
Partidul Comunist Chinez a fost fondat în secret, în iulie 1921, într-o mică casă de cărămidă din fosta Concesiune Franceză din Shanghai, de câţiva revoluţionari inspiraţi de revoluţia bolşevică din Rusia. Ascensiunea sa ulterioară şi monopolul său continuu asupra puterii i-a derutat pe critici. Partidul s-a dovedit abil în a se schimba în momente cruciale pentru a asigura supravieţuirea regimului său autoritar.
Sub conducerea fondatorului şi fostului său lider, Mao Zedong, milioane de oameni au murit de foame în timpul unor perioade îndelungate de foamete şi criză politică.
În prezent, China este a doua cea mai mare economie a lumii, iar unele estimări sugerează că este pe cale să depăşească Statele Unite.
Cu toate acestea, ceremoniile fastuoase de joi au urmat după doi ani tulburi pentru partidul unic, marcaţi de gestionarea greşită a focarului iniţial de Covid-19 din provincia Wuhan, în decembrie 2019, de indignarea internaţională tot mai mare cu privire la presupusele abuzuri asupra drepturilor omului în provincia Xinjiang, unde există o majoritate musulmană uigură, şi de intensificarea, urmată de înăbuşirea amplelor manifestaţii pro-democraţie.
Pe de altă parte, în faţa conducerii Chinei stau numeroase provocări, de la o economie în încetinire, o populaţie îmbătrânită şi o forţă de muncă în scădere, până la un Occident democratic din ce în ce mai unit, care este hotărât să contracareze ascensiunea Chinei.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 02.07.2021, 14:27)
Cine poate oase roade