XTB analizează atractivitatea Bursei de la Bucureşti versus Bursa de la Varşovia

Bursa de Valori Bucureşti a avut, până acum în 2021, un an foarte bun. Derulând spre începutul anului, când perspectivele erau întunecate de situaţia din sănătate, cu efecte sociale şi economice directe şi majore, o asemenea performanţă nu ar fi fost uşor de anticipat, conform unui comunicat remis de XTB.

Indicele BET a înregistrat, până la închiderea şedinţei din 1 septembrie, o creştere de 25.5%, iar BET-TR, care include dividendele, una de 31.1%. Într-un an (faţă de 1 septembrie 2020) avansul e şi mai impresionant: 36.5% pentru BET şi 44.1% pentru BET-TR.

Interesul investitorilor a fost susţinut şi pe canalul instituţional şi pe cel de retail, într-un mediu cu lichiditate globală abundentă, şi în care anticiparea şi apoi redeschiderea efectivă a societăţii a permis o revitalizare a activităţii economice.

Între companiile cele mai performante de la 1 ianuarie până la 1 septembrie 2021 se află pe primele poziţii Teraplast, cu un avans de 172.6%, Nuclearelectrica cu 66.9% şi SIF Muntenia cu 64.7%.

Pentru ultimele 12 luni, procentele şi lista se modifică: Teraplast conduce, cu un randament de nivel înalt (amintind de unele companii de tehnologie din SUA) de 230.8%, urmată de Medlife, cu 177.7% şi SIF Muntenia cu 82.4%.

Asemenea cifre spectaculoase, care au înseninat investitorii de portofoliu, au permis, de asemenea o schimbare de perspectivă vis-a-vis de bursă: numărul de listări, fie pe segmentul principal, fie mai ales pe cel de creştere, Aero, a ajuns la o cotă fără precedent de la perioada de formare a bursei. Oferta în creştere a dus şi la sporirea numărului de investitori, potrivit FCI (Fondului de Compensare a Investitorilor), la 70.756 la jumătatea anului, de la 65.637 la început de 2021.

În România segmentul de creştere a înregistrat 15 listări anul acesta (şi 2 pe piaţa principală), în timp ce în Polonia până în august fuseseră înregistrate 16 listări pe segmentul de creştere (NewConnect, similar Aero) şi 9 noi nume pe piaţa principală, din care 6 fuseseră avansate de pe segmentul de creştere.

Potrivit estimărilor CEO-ului Bursei de la Varşovia (WSE - Warsaw Stock Exchange), ar fi aşteptate încă 20 de nume noi, pe ambele segmente, până la finalul anului. Deşi Polonia stă mai bine la acest capitol, efervescenţa listărilor noi de la Bucureşti a redus masiv diferenţa care fusese în unii ani imensă între volumul de listări noi din Polonia şi "seceta" din România. Trendul actual pare unul favorabil pieţei locale, şi sunt aşteptate listări importante, inclusiv din IT, în segmentul principal, dar şi pe Aero.

În privinţa randamentelor, anul acesta a fost unul bun şi pentru bursa poloneză, dar indicele WIG20 a reuşit un avans de 19.3%, sensibil sub cel al BET. Companiile care au tras în sus indicele sunt, în ordinea performanţei Bank Polska (Pekao) cu 75.8%, LPP (companie de producţie şi distribuţie îmbrăcăminte) cu 67.7% şi JSW (minerit cărbune) cu 67.2%.

Segmentul de IT a fost ca o piatră de moară pentru indice, faimosul CD Projekt nereuşind să recupereze după seria de dezamăgiri, şi înregistrând o scădere de 32.2% anul acesta, în timp ce Allegro, companie de comerţ electronic este pe minus 14.7% anul acesta, deşi în recuperare de aproape 50% faţă de minimele atinse în mai.

Sentimentul în piaţa de capital polonă este mai reţinut, cu aprecieri mai reduse decât bursa românească, iar indicele din Varşovia nu a atins noi valori record ca în România.

În termeni relativi, piaţa de capital românească a depăşit notabil atractivitatea celei poloneze, pornind (iniţial) de la o bază de evaluare relativ atractivă, cu un randament ridicat al dividendelor şi cu o lichiditate generală în creştere.

Totuşi, Bursa din Varşovia este în faţă la aducerea de noi emitenţi - deşi diferenţa s-a diminuat anul acesta - şi mai ales la capitolul lichidităţii. Volumul mediu zilnic de tranzacţionare a fost de 15.09 mil. EUR la BVB. La WSE, doar pe acţiuni, în iulie volumul a fost de 18.5 mld. PLN, adică un echivalent de 195.3 mil EUR pe zi (fără segmentul de obligaţiuni, certificate, produse structurate sau derivate).

Lichiditatea este un capitol deosebit de important pentru accesul marilor investitori, şi unde România mai are foarte mult de recuperat. Noi listări, includerea eventuală în indicii MSCI şi deschiderea mult aşteptatei pieţe de produse derivate ar contribui considerabil la diminuarea decalajului, în timp.