ZIUA INTERNATIONALA A IEI FGCR a luat măsuri prompte şi ferme împotriva răspândirii Covid

Reporter: Ce efecte a avut pandemia de Covid asupra activităţii FGCR?

Alina Mihaela Toma: Asemeni oricărei instituţii responsabile, FGCR a răspuns cu promptitudine şi fermitate în a lua măsuri împotriva răspândirii noului coronavirus. La nivelul conducerii au fost luate măsuri astfel încât să realizăm un echilibru între nevoia de protejare a sănătăţii angajaţilor şi continuarea activităţii, pentru a putea răspunde prompt tuturor solicitărilor. Agricultura este un domeniu în care timpul poate să facă diferenţa între a avea sau a nu avea pâine pe masă. Nu vreau să intru în detalii tehnice...totuşi, suntem bucuroşi să vă putem spune că, într-un timp record, am reuşit să implementăm un sistem performant prin care 50% din activitatea fiecărui departament a putut fi susţinută prin munca de la domiciliu (telemuncă). De altfel, aceasta a fost doar una dintre măsurile luate pentru a ne plia cerinţelor actuale. Totodată, FGCR anunţă cu satisfacţie că suntem în aceeaşi formulă pe care am avut-o la începutul acestei pandemii şi în toată această perioadă atât instituţiile finanţatoare, cât şi beneficiarii au avut posibilitatea să acceseze produsele noastre, menţinându-ne timpul de reacţie pentru care deja suntem recunoscuţi în piaţă.

Reporter: Ce strategie a abordat Fondul pentru a trece mai uşor prin criză?

Alina Mihaela Toma: Nu este nevoie de nicio strategie în momentul în care faci parte dintr-un angrenaj financiar bancar stabil, bine conturat, care şi-a demonstrat soliditatea în perioade mult mai delicate. Ştiţi foarte bine că cererea de finanţare în agricultură este crescută şi în această perioadă. Instituţiile finanţatoare, fără de care nicio investiţie serioasă în agricultură nu ar fi posibilă, au fost şi de această dată la înălţime, asigurând fluxul financiar necesar acestui domeniu strategic. Trebuie să recunoaştem că am trecut printr-o perioadă plină de provocări. Măsurile menite să prevină răspândirea noului coronavirus au creat o nouă realitate, pentru care umanitatea însăşi nu a fost pregătită. Tocmai de aceea putem spune, fără să ne lăudăm prea mult, că am găsit soluţiile adecvate pentru a răspunde prezent tuturor solicitărilor. Daţi-mi voie ca de această dată să mulţumesc, în mod special, instituţiilor finanţatoare. Am avut toată susţinerea din partea acestora şi am răspuns în acelaşi mod, astfel încât, în parteneriat cu ele, a fost posibilă performarea în aceste condiţii.

Reporter: Cum s-au simţit măsurile luate de Guvern pentru susţinerea debitorilor în activitatea FGCR?

Alina Mihaela Toma: Agricultura românească trece printr-o perioadă extrem de dificilă, atât din cauza pandemiei de COVID-19, cât şi din cauza unei secete fără precedent. Fiind un domeniu de importanţă strategică naţională, Guvernul României şi-a rezervat un timp pentru analiza impactului, găsirea de soluţii şi implementarea lor. Pe masa de lucru a guvernului se află, la nivel de analiză finală, mai multe programe menite să susţină producării şi procesatorii din sectorul agricol. În mod cert, va exista un program guvernamental dedicat sprijinirii agricultorilor în vederea preluării riscurilor generate atât de pandemie, cât şi de efectele meteorologice nefavorabile. Totodată, Guvernul a menţinut şi continuat programe viabile printre care se numără cele privind menţinerea sprijinului acordat fermierilor din sectorul vegetal, celor din domeniul apicol, dar şi programul pentru angajarea tinerilor în agricultură şi reducerea accizei la motorină pentru cei din acvacultură. De asemenea, Guvernul României a aprobat prelungirea termenului de depunere a cererilor de plată pentru fermieri până la 15 iunie 2020, în contextul măsurilor speciale care au fost luate pentru prevenirea răspândirii cazurilor de COVID-19.

Reporter: Cum a evoluat portofoliul de credite garantate, în primul trimestru al anului?

Alina Mihaela Toma: În primul trimestru al anului 2020, raportat la perioada comparabilă a anului anterior, valoarea creditelor garantate a crescut cu peste 40%, aferente unui portofoliu de garanţii ce a crescut cu peste 50%, crescând cu aceeaşi pondere şi numărul garanţiilor. De asemenea, este de menţionat că, în primul trimestru al anului 2020, au înregistrat creşteri inclusiv procentul mediu de garantare şi valoarea medie a garanţiei. Această creştere este cu atât mai importantă cu cât s-a structurat pe factorul esenţial pentru dezvoltarea agriculturii: investiţia. Concret, la acest tip de produs s-a înregistrat o creştere de peste 100% faţă de perioada similară a anului trecut. Din totalul garanţiilor acordate în trimestrul analizat al anului curent, 78,23% reprezintă garanţii destinate finanţărilor pentru investiţii, iar 21,77% reprezintă garanţii destinate creditelor de producţie/capital de lucru. Acesta nu este singurul parametru la care s-au înregistrat creşteri. Volumul garanţiilor acordate în baza OUG nr. 43/2013 a crescut cu 72,46% faţă de perioada similară a anului trecut. Aceste creşteri se datorează atât facilităţilor create la nivelul FGCR (scăderea importantă a comisionului de garantare, îmbunătăţirea fluxului de lucru, micşorarea timpului de răspuns), cât şi creşterii interesului instituţiilor financiar bancare pentru creditarea investiţiilor din agricultură.

Reporter: Care sunt estimările pentru acest an, comparativ cu 2019?

Alina Mihaela Toma: Interesul fermierilor români pentru credite cu care să îşi finanţeze investiţiile şi activitatea curentă începe să intre pe o pantă ascendentă, după ce, din motivele deja binecunoscute, au fost înregistrate scăderi odată cu debutul pandemiei generate de coronavirus. Vom continua să emitem garanţii pentru creditele acordate în vederea finanţării tuturor categoriilor de subvenţii APIA (ex. suprafeţe, pajişti montane, agricultură ecologică, bunăstarea animalelor - păsări, porcine) acordate în baza unor documentaţii simplificate şi, implicit, cu timp de răspuns foarte scurt. Ne propunem să oferim mediului rural programe/campanii prin care să sprijinim tinerii, în sensul formării şi instruirii în domeniul garantării finanţărilor din agricultură, prezentării modalităţilor prin care pot accesa credite cu garanţia Fondului, care sunt drepturile pe care le au în relaţia cu instituţiile finanţatoare şi altele asemenea. Suntem optimişti şi în ceea ce priveşte continuarea trendului crescător al portofoliului de garanţii. Bineînţeles, suntem foarte atenţi la variaţiile cifrelor în piaţă, la evoluţia indicatorilor bancari, dar experienţa acumulată, inclusiv în perioadele marcate de criza precedentă, ne determină să avem încredere că, în mod cert, ne vom menţine standardele de performanţă.

Reporter: Ce măsuri noi credeţi ca ar trebui luate în domeniul creditării?

Alina Mihaela Toma: Ce vă pot comunica este că a apărut de curând, în această lună, un studiu elaborat de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii cu privire la nevoile de finanţare ale sectorului agricol şi agro-alimentar, studiu ce a fost efectuat în 24 de state membre ale Uniunii Europene. Conform acestui studiu, la care am participat şi noi şi care este foarte detaliat şi elaborat, necesarul de finanţare în ţara noastră, în acest domeniu, în anul 2018 era de peste 482 milioane euro (https://www.fi-compass.eu/ eafrd/fi-compass-study-financial-needs-agriculture-and-agri- food-sectors-24-eu-member-states). Pentru acoperirea acestei nevoi de finanţare este necesar ca instituţiile finanţatoare să sprijine acest sector. Bineînteles, acest lucru se poate face în funcţie de strategia de afaceri şi apetitul la risc al fiecărei instituţii finanţatoare. Totuşi, cred că agricultura este un domeniu de importanţă strategică, gândindu-ne la securitatea alimentară, un domeniu care ar trebui să ne preocupe pe fiecare în parte.

Reporter: Cum credeţi că va evolua acest domeniu în următorii ani?

Alina Mihaela Toma: Actuala pandemie a scos în evidenţă una dintre vulnerabilităţile sectorului agricol: forţa de muncă. Am văzut cu toţii cum marii fermieri, indiferent la ce parte a Europei facem referire, fac eforturi importante pentru a acoperi deficitul de resursă umană. În mod paradoxal, România, deşi a devenit un adevărat exportator de forţă de muncă pentru agricultura multor alte state, se confruntă cu un major deficit de resursă umană în mediul rural. Plecând de la această problemă, sunt aproape sigură că agricultura automatizată, robotizată, reprezintă un deziderat. Am citit de curând un articol de specialitate în care se preciza că progresul în tehnologia agricolă - inclusiv vehiculele autonome, roboţii, dronele, sistemele de irigaţii, fertilizare sau plantare - ar putea creşte productivitatea fermelor cu mai mult de 70% până în anul 2050. Cu privire la posibilităţile de desfacere, cred că va exista o tendinţă a agricultorilor de a fi mai activi în zona mecanismelor de promovare a produselor locale, cu precădere pe direcţia parteneriatelor cu marile lanţuri de magazine, dar şi a atestatelor de recunoaştere internaţională. Dacă vorbim despre modul optim de organizare şi finanţare, asocierea şi fondurile europene pot da startul unei noi etape de dezvoltare în afacerile rurale. De asemenea, sunt încrezătoare în capabilităţile instituţiilor specializate ale statului, APIA, AFIR şi, bineînţeles, MADR, de a continua şi perfecţiona programele care şi-au dovedit viabilitatea şi de a identifica noi soluţii de sprijin pentru întreg mediul de afaceri din sectorul agricol.

Reporter: Care este trendul afacerilor agricole, dacă ar fi să estimaţi după evoluţia contractelor garantate?

Alina Mihaela Toma: Sincer vorbind, nu cred că aş putea să-mi fundamentez o opinie cu privire la trendul afacerilor agricole în funcţie de nivelul garantării creditelor. Şi am să vă explic imediat. Noi garantăm cam tot spectrul de activităţi din mediul rural, şi anume:

- garanţii pentru creditele dedicate finaţării capitalului de lucru;

- garanţii pentru creditele dedicate finanţării capitalului de lucru pe baza adeverinţelor emise de APIA;

- garanţii pentru creditele dedicate achiziţiei de teren agricol.

- garanţii acordate pentru creditele dedicate finanţării investiţiilor beneficiarilor publici ai PNDR;

- garanţii acordate pentru creditele dedicate finanţării investiţiilor în domeniul agricol şi al acvaculturii fără finanţare din PNDR si POPAM;

- scrisori de garanţie in favoarea AFIR pentru obţinerea avansului - beneficiari publici;

- garanţii acordate creditelor dedicate finanţării proiectelor beneficiarilor privaţi ai PNDR şi POPAM.

Sunt fluctuaţii ale ponderilor anuale pe aceste tipuri de produse. Sunt ani în care investiţiile în exploataţiile agricole sunt pe un trend ascendent. În alţi ani sunt privilegiate investiţiile în exploataţiile pomicole. Şi tot aşa. Totuşi, nu exclud să existe pe viitor un apetit crescut pentru agricultura bio, dezvoltându-se la nivel european o piaţă destul de importantă pentru acest tip de afacere. Şi, dacă tot a venit vorba despre agricultura bio, îmi face plăcere să constat că investiţiile garantate de noi se constituie în poveşti de succes create de oameni cu iniţiativă. În judeţul Sălaj, o mână de ardeleni inimoşi au dezvoltat un concept integrat de agricultură Bio, plecând de la credinţa în crearea unei lumi mai bune şi mai sănătoase prin alimentaţia de acest gen. Produsele lor sunt certificate ecologic la nivel european şi au devenit astăzi unii dintre cei mai importanţi producători de ulei ecologic presat le rece şi lapte Bio. Dacian Badea, preşedintele acestei cooperative, îndeamnă pe tinerii din România să-i urmeze exemplul. Într-o discuţie pe care am avut-o cu domnia sa, acesta a exprimat un punct de vedere care poate să constitue un "secret" al reuşitei: "Cred că a venit momentul să nu ne mai plângem de greutăţi. Este momentul să privim greutăţile ca pe nişte provocări care ne vor mobiliza şi oricâte obstacole vom avea, sigur le vom depăşi" Aceasta este mentalitatea învingătorului. Suntem mândri că avem astfel de parteneri şi că reprezentăm un sprijin pentru ei. Reuşim împreună!

Reporter: Mulţumesc!