Actualizare - Bremen, Köln şi Saxonia-Anhalt raportează o participare mai mare la vot decât în 2021
---
Actualizare - Bulgaria este pe ultimul loc în UE la comerţul online
---
Actualizare - Votul pe Norderney: Coşurile de plajă devin cabine de vot tradiţionale
---
Actualizare - Confruntări importante în alegerile de astăzi
---
Actualizare - Steinmeier îndeamnă cetăţenii să voteze: Votul poate fi decisiv
---
Actualizare - Secţiile de votare s-au deschis în Germania la 8 dimineaţa
---
Actualizare - Proteste şi contraproteste la casa liderului AfD din Elveţia
---
Actualizare - Importanţa alegerilor pentru întreaga Europă
---
Actualizare - Ce partide se luptă şi pentru ce
---
Alegerile generale anticipate din Germania, programate astăzi, au ca teme principale imigraţia şi starea precară a economiei, iar formaţiunile conservatoare CDU/CSU, aflate în fruntea sondajelor, promit o schimbare de direcţie, potrivit celor consemnate de dw.com.
Campania a fost scurtă, dar intensă, cu sloganul "schimbare de direcţie" prezent peste tot. Friedrich Merz, liderul CDU/CSU, a declarat că politicienii de stânga din guvernul SPD şi ecologişti nu mai pot continua pe această cale. Potrivit sondajelor, Merz ar deveni probabil următorul cancelar. Coaliţia de guvernare formată din SPD, ecologişti şi FDP s-a destrămat în noiembrie 2024 din cauza disputelor.
SPD riscă să se prăbuşească
SPD se află într-o situaţie dificilă, având în vedere pierderile masive de susţinere în sondaje. În cazul în care partidul obţine un scor sub 20%, acest rezultat ar însemna cel mai slab scor din istoria postbelică a formaţiunii. Cancelarul Olaf Scholz, care a fost parte a guvernului SPD-ecologişti-FDP, ar putea deveni cel mai scurt cancelar din ultimii 50 de ani. În acest context, SPD riscă o înfrângere usturătoare şi o pierdere importantă de influenţă politică.
CDU/CSU în frunte, AfD pe locul doi
Conform sondajelor, CDU/CSU, conduse de Friedrich Merz, se află în frunte şi este favorită să formeze viitorul guvern. Merz a fost un critic acerb al guvernului SPD, iar ascensiunea formaţiunii conservatoare reflectă nemulţumirile faţă de gestionarea economiei şi crizei energetice. Pe locul doi în sondaje se află AfD, formaţiunea de extremă dreaptă, care a cunoscut o creştere semnificativă şi ar putea obţine peste 20% din voturi, dublându-şi scorul faţă de 2021.
Război, criză energetică, inflaţie
Merz a subliniat că prăbuşirea economiei germane este principalul factor care explică ascensiunea AfD. Acesta a criticat guvernul Scholz pentru gestionarea recesiunii şi a crizei energetice, afirmând că economia Germaniei este acum la coada Uniunii Europene. În schimb, Scholz s-a apărat, afirmând că efectele crizei economice şi inflaţia sunt cauzate de invazia Rusiei în Ucraina şi nu de politicile guvernului său. De asemenea, el a avertizat că problemele economice nu vor dispărea în viitorul apropiat, din cauza incertitudinilor internaţionale şi a presiunilor externe, inclusiv din partea Statelor Unite.
Imigraţia - tema dominantă
Imigraţia a devenit o temă centrală a campaniei, în special după atacul mortal comis de un solicitant de azil afgan, care a fost refuzat la cererea de azil. Friedrich Merz a anunţat că intenţionează să înăsprească legislaţia privind azilul înainte de alegeri, o propunere susţinută de AfD. Acest subiect a stârnit proteste şi controverse, dar a fost sprijinit şi de o parte a populaţiei care cere măsuri mai stricte în gestionarea imigraţiei. La sfârşitul lunii ianuarie, un proiect de lege propus de CDU/CSU privind imigrarea a trecut în Bundestag cu ajutorul voturilor AfD, ceea ce a generat reacţii negative din partea SPD şi ecologiştilor.
Răspunsul SPD şi al ecologiştilor
Cancelarul Scholz a respins categoric posibilitatea unei colaborări cu AfD, subliniind că o astfel de alianţă ar fi inacceptabilă în Germania. În schimb, Friedrich Merz a exclus orice formă de colaborare cu extrema dreaptă, afirmând că obiectivul AfD este să distrugă partidele tradiţionale. SPD şi ecologiştii, pe de altă parte, au continuat să sublinieze importanţa protecţiei climaterice şi a politicii sociale ca teme fundamentale ale campaniei lor.
Posibile coaliţii după alegeri
După alegeri, CDU/CSU va avea nevoie de cel puţin un partener pentru a forma un guvern. Posibile coaliţii includ una cu SPD sau ecologiştii. FDP va fi, probabil, un partener important, dar rămâne de văzut dacă va reuşi să depăşească pragul electoral. Dacă FDP va reuşi să rămână în Parlament, vor exista probabil trei partide în coaliţie, iar CDU/CSU va căuta să colaboreze cu SPD şi FDP pentru a forma un guvern. În cazul în care vor fi mai puţine partide în Bundestag, varianta de coaliţie ar putea fi între CDU/CSU şi SPD sau între CDU/CSU şi ecologişti.
AfD este izolată
AfD, în ciuda ascensiunii sale, rămâne izolată şi nu va forma o coaliţie cu alte partide, din cauza poziţiilor sale radicale şi a opoziţiei faţă de politicile tradiţionale. Alice Weidel, candidatul AfD la funcţia de cancelar, a declarat că schimbarea politică este inevitabilă, chiar dacă aceasta va veni cu întârziere. Totuşi, Merz a avertizat că dacă partidele tradiţionale nu reuşesc să răspundă crizei economice şi să se opună AfD, riscul ca extrema dreaptă să devină o forţă majoritară în Bundestag este real.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2025, 10:28)
Friedrich Merz, daca castiga si are sanse mari,
Ursula Pfitzer va pierde coroana sa,la Bruxelles,
el fiind marele dusman politic a lui Merkel de
zeci de ani,si Ursula a ajuns mare si tare cu sprijinul ei
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2025, 10:41)
perfect, ar fi bine sa dispara ursula
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2025, 11:22)
germania tara in care 1 din 3 germani are parinti imigranti. 1 din 5 are cel putin un parinte de religie islamica.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 23.02.2025, 13:13)
Si in Romania vor fi acelasi procente,
daca nu scapam de gasca Johannis