Informaţia că Pilonul II a devenit opţional până în 2028, pentru IT-işti, conform Legii 296/2023, a creat mari confuzii în rândul angajaţilor din industrie. Având în vedere că pentru primii 10.000 lei din salariul brut contribuţiile nu mai sunt obligatorii, aceştia şi-au pus întrebarea dacă mai are sens să contribuie în continuare la Pilonul II sau să primească banii ,,ȋn mână". Există, însă, şi o a treia variantă: direcţionarea sumelor către fonduri de investiţii private, care funcţionează similar cu pensia privată, dar care oferă mai multe avantaje.
,,Este foarte important de înţeles impactul pe care îl aduc aceste modificări fiscale în viaţa IT-ştilor. Acum ei trebuie să aleagă între trei opţiuni. Prima, să primească aceşti bani (majoritatea au peste 10.000 lei brut, implicit ar primi vreo 450 lei din ianuarie 2024) în mână şi să-i cheltuiască. Asta este cea mai neinspirată decizie, pentru că ar avea o pensie cu aproape 17% mai mică. A doua variantă este să contribuie mai departe la Pilonul II. Este o decizie mai bună, dar nu cea mai bună. În al treilea rând, pot să investească aceşti bani într-un plan similar cu pensia private, dar cu mult mai multe avantaje. Dacă nu ştii ce să faci sau nu vrei să faci nimic, mai bine mergi mai departe cu Pilonul II. Dacă, totuşi, nu vrei să contribui la Pilonul II, dar vrei să ai o pensie bună, ia în considerare toate aceste variante", a declarat Ion Soltinschi, consultant la Mr.Finance.
Randamentele fondurilor de pensii Pilon II
Fondurile de pensie Pilon II funcţionează, în esenţă, ca nişte fonduri de investiţii. Practic, contribuţiile salariaţilor sunt investite pe piaţa de capital (în limitele prevăzute de ASF şi Prospectele de emisiune a fondurilor), preponderent în obligaţiuni şi titluri de stat, dar şi în acţiuni şi alte instrumente financiare. Aceste investiţii generează un randament de care se vor bucura, cel puţin în teorie, persoanele care se retrag din activitate.
De la lansarea fondurilor, în 2008 până în prezent, cel mai bine a performat fondul de la Metropolitan Life, care a înregistrat o creştere de aproape 230% şi un randament mediu anual de 8,3%. Cel mai neperformant a fost fondul de la BRD, cu o creştere de 164% şi un randament mediu de 6,7%.
Practic, randamentele au fost peste rata medie a inflaţiei din aceeaşi perioadă, cu toate acestea, diferenţa dintre 6,7% şi 8,3% este enormă pe o perioadă de peste 30 de ani.
Dacă angajaţii din IT ar alege să contribuie cu 450 de lei pe lună la Pilonul II, în 30 de ani şi cu un randament mediu de 7,4% (cât au avut în medie fondurile Pilon II), ar depune 162.000 de lei, însă soldul contului, datorită randamentului, ar fi de 488.000 de lei.
Aceşti bani vor fi impozitaţi, deci automat câştigurile se vor diminua. Aceeaşi bani ar putea însă fi plasaţi într-un fond de investiţii cu randament mediu de 9,7% care ar oferi un sold al contului peste 30 de ani de 741.000 de lei. Şi această sumă va fi impozitată, dar rezultă o diferenţă pozitivă de 253.000 de lei.
Comparaţia a fost făcută între fondurile de pensie Pilon II şi un fond de investiţii care funcţionează similar - investeşte în obligaţiuni, titluri de stat şi acţiuni.
"Pilonul II este pensia ta administrată privat de către şapte fonduri de investiţii autorizate de ASF. Aceste fonduri au avut performanţe rezonabile în ultimii 15 ani, cu randament anualizat între 6,7% şi 8,3%. Ar fi extrem de înţelept să faci ceva cu banii aceştia, nu să îi cheltuieşti. Investind în alt fond, vei ajunge să deţii între 241.000 şi 615.000 de lei mai mult în cont, în funcţie dacă îţi creşti sau nu contribuţiile anual", a adăugat Răzvan Delibaşa, consultant la Mr.Finance.