CITR Group lansează Muzeul antreprenoriatului

Conform comunicatul de presă remis către Redacţie, CITR Group deschide astăzi expoziţia Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România.

Organizatorii au declarat că necesitatea acestui proiect a apărut "în urma studiilor realizate în rândul antreprenorilor în dificultate, care au arătat temerile şi dificultăţile antreprenorilor aflaţi în momente de cumpănă, dar şi faptul că economia României stă pe o bază fragilă: doar 4% dintre companiile locale sunt companii de impact asupra economiei (aprox. 23.000 de companii au active de peste un milion de euro), iar, din acestea, şi aşa foarte puţine, 50% sunt în stare de dificultate".

Andrei Cionca, Preşedinte CITR Group, a subliniat că: "concluzia celor 20 ani de experienţă în management de criză şi de lucru cu antreprenori în dificultate a CITR Group este că antreprenoriatul este, prin excelenţă, despre momente de cumpănă, dar mai ales despre curajul de a recunoaşte când eşti în dificultate şi de a identifica soluţii, de a vedea calea printre obstacole. Pentru o economie sănătoasă, avem nevoie de antreprenori locali, pentru că aceştia au impact asupra economiei, în fiecare zi. Muzeul antreprenoriatului: 100 de ani de antreprenoriat în România le este dedicat, iar forţa acestor poveşti sperăm să inspire antreprenorii la început de drum şi pe cei care sunt acum în momente de cumpănă.

Dumitru Lăcătuşu, curatorul secţiunii Fondatori, a declarat că: "unii dintre antreprenorii fondatori au pornit de jos, au crescut în sărăcie sau în familii adoptive (Guban), în timp ce alţii, născuţi în familii bogate, au avut posibilitatea să studieze la şcoli de renume din Anglia, Germania, Austria, pentru ca, întorşi în România, să aplice modele de business deprinse în perioada formării şi avansate pentru acei ani, ceea ce a reprezentat un factor determinant pentru succesul lor în afaceri. Mulţi dintre ei au fost preocupaţi de progresul României şi au contribuit la el - de pildă, Dimitrie Leonida, un antreprenor public, Ioan Mihail, care a fost în favoarea împroprietării ţăranilor şi şi-a donat întreaga avere statului pentru a fi folosită în opere de binefacere. Au fost interesaţi şi de perfecţionarea celor cu care colaborau şi a muncitorilor, construind şcoli private pentru profesionalizarea lor, cum a fost spre exemplu Dumitru Mociorniţă. Antreprenorii de astăzi pot cu siguranţă să înveţe din experienţele oamenilor de afaceri interbelici şi mai ales din modul în care unii dintre ei au reuşit să depăşească momentele de cumpănă din cariera lor şi chiar din consecinţele nefastele ale implicării politice a fondatorilor".

În secţiunea Contemporani au fost incluşi Dragoş Anastasiu, Florentin Banu, Doina Cepalis, Horia Ciorcilă, Dragoş şi Adrian Pavăl, Felix Pătrăşcanu, Ioan Popa, Iulian Stanciu, Dan Şucu şi Florin şi Măriuca Talpeş.

Cosmin Alexandru, parte din echipa care a curatoriat secţiunea Contemporani a expoziţiei, a punctat că: "cei care şi-au clădit afaceri după '89 s-au lovit de două obstacole macro: inflaţia din anii '90 şi criza din anii 2000. Le-au depăşit prin metode inovatoare, bazându-se pe intuiţie mai degrabă pe o pregătire formală în business. De exemplu, fraţii Pavăl au investit şi cumpărat terenuri în Moldova când nicio altă firmă de profil nu făcea asta, Dragoş Anastasiu a dat autocarele pe turism la cerererea clienţilor, iar Dan Şucu, în timpul crizei, a creat un produs financiar în premieră şi a triplat rata de înnoire a colecţiilor", subliniază Cosmin Alexandru, parte din echipa care a curatoriat secţiunea Contemporani a expoziţiei.

Din secţiunea Noua generaţie fac parte Laurenţiu Bănescu, Andrei Botescu şi Alexandru Manda, Monica Cadogan, Ioan Iacob şi Radu Constantinescu, Oana şi Vlad Craioveanu, Răzvan Crişan, Mihaela Glăvan, Şerban Radu şi Nicoleta Dumitru, Mihai Simiuc şi Marius şi Dan Ştefan.

Dora Surugiu-Kocsolade, curatorul secţiunii Noua generaţie, a mai adugat că: "Business-urile noii generaţii de antreprenori au mai mult ca niciodată în centrul structurii lor oamenii şi nevoia unei vieţi marcate de calitate şi nu atât de mult de cantitate. Este mai degrabă despre noi stiluri/moduri de a ne trăi viaţa şi despre calitatea experienţelor decât despre altceva. Mihai Simiuc readuce mâncarea simplă şi curată, "fără bazaconii" pentru pauzele scurte, iar acelaşi concept este transformat de către Răzvan Crişan într-o experienţă completă care implică un design complex unde toate simţurile sunt stimulate, pentru momentele mai lungi, de răgaz cu oameni dragi. Berea Zăganu nu mai este doar o bere, ci devine o poveste: o poveste despre trecut şi tradiţie, despre prezent - aşa cum decidem fiecare să-l scriem, dar şi despre viitor: despre cum este deschis un drum al berii artizanale româneşti".