• "Întrunirea criteriilor FTSE Russell nu conduce automat la rezolvarea problemei lichidităţii, cel mai mare neajus al Bursei de Valori Bucureşti", susţine avocatul
• "Investitorii de tip private equity au posibilitatea de a propulsa companiile pe piaţa de capital, în cadrul exit-ului", spune Florina Mattick
Lipsa unei suficiente predictibilităţi legislative, în special în zona fiscală, este o problemă foarte sensibilă pentru investitori şi ar trebui tratată ca o prioritate de rang zero pentru legiuitor, spune Florina Mattick, Senior Associate în cadrul casei de avocatură Haţegan Attorneys, în contextul în care piaţa noastră de capital va fi trecută în categoria celor emergente secundare, de către agenţia de rating FTSE Russell, începând din toamna anului viitor.
Avocatul ne-a transmis: "Odată cu această promovare, aplicabilă din septembrie 2020, România începe să joace într-o nouă ligă. Totuşi, este loc de mai bine, dacă ne raportăm la state mai mici ca mărime, precum Cehia şi Ungaria, care sunt pieţe emergente avansate, sau chiar la state mai mari, tot din Spaţiul CEE, precum Polonia, care de anul trecut a devenit piaţă dezvoltată. La nivel global, România se alătură celorlalte state cu statutul de emergentă secundar, precum China, Rusia, Quatar sau Columbia".
Florina Mattick a punctat că ţara noastră a înregistrat în mod constant progrese legislative, atât în ceea ce priveşte dreptul societar, cât şi în ce priveşte accesul investitorilor instituţionali la piaţa de capital şi mecanismele de tranzacţionare aferente, care au facilitat promovarea la noul statut.
"Dacă ne uităm la pieţele de capital dezvoltate, vom observa că sunt orientate către protecţia investitorilor, în special atunci când aceştia nu dobândesc dreptul de control asupra companiei în care investesc, ci aleg să cumpere participaţii minoritare", spune avocatul, adăugând: "În aceeaşi direcţie de reglementare, cadrul legislativ actual din România este ofertant pentru investitori, independent de cota pe care o achiziţionează într-o companie, negocierile fiind cele decisive, în fiecare caz particular. Prin urmare, din punct de vedere societar, România a reglementat pârghiile legislative necesare pentru a oferi suficientă siguranţă investitorilor, independent de strategia de achiziţie pe care o urmăresc".
Avocatul consideră că noile modificări legislative ale Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului cu privire la obligaţia declarării beneficiarului real vor avea un rol important în gradul de transparenţă al companiilor. În plus, Florina Mattick a subliniat că există deja un proiect de lege privind reglementarea fondurilor de investiţii alternative care prevede, între altele, eliminarea pragului de deţinere la SIF-uri.
"Cu toate acestea, lipsa suficientei predictibilităţii legislative, în special cea din zona fiscală, rămâne un punct foarte sensibil pentru investitori şi ar trebui tratată ca o prioritate de rang zero pentru legiuitor", spune Florina Mattick, adăugând: "Amintim, cu titlu de exemplu, impactul pe care l-au avut modificările legislative în domeniul bancar, adoptate prin renumita OUG 114 (care a impus taxarea activelor băncilor, în anumite condiţii), care a condus la crash-ul temporar al pieţei de capital de la finele anului 2018".
Potrivit avocatului, în teorie, reclasificarea unei pieţe de la statutul de frontieră la piaţă emergentă aduce cu sine jucători investiţionali mult mai mari, statisticile arătând că fondurile active în pieţele emergente pot fi şi de 30 de ori mai mari decât cele care activează în pieţele de frontieră.
"Cu toate acestea, întrunirea criteriilor FTSE Russell nu conduce automat la rezolvarea principalei probleme a bursei de valori, respectiv cea a lichidităţii, care anul acesta a fost chiar mai mică decât în 2017 şi 2018. Noul statut aduce însă un optimism, moderat pentru cei precauţi, în ceea ce priveşte consecinţele acestei reclasificări", spune Florina Mattick.
Avocatul a adăugat: "Rămâne interesant de observat dacă Morgan Stanley Capital International (MSCI), agenţie de clasificare a pieţelor de capital, folosită ca reper de fondurile de investiţii foarte mari, va avea la anul aceeaşi abordare faţă de România şi va decide să o includă la noul statut acordat deja de FTSE Russell. Asta cu atât mai mult cu cât Proiectul STEAM (Set of actions Towards Establishing and Acknowledgement of the emergent Market status), adoptat de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în august 2014, în vederea facilitării reclasificării pieţei de capital din România, a avut iniţial în vedere metodologia din raportul elaborat de MSCI privind tipurile de pieţe de capital".
Referitor la posibilităţile care se deschid odată cu intrarea pieţei noastre în categoria celor emergente, Florina Mattick recomandă ca start-up-rile şi companiile ajunse deja la o oarecare maturitate, interesate de accesarea unor fonduri de private equity pentru dezvoltarea business-ului lor, să se preocupe în mod activ şi bine definit de implementarea unui sistem adecvat de guvernanţă corporativă, care să rezoneze cu marile fonduri de investiţii, precum şi cu aplicarea valorilor de business pe care acestea le urmăresc în procedurile lor de selecţie.
"În acest scop, transparenţa, predictibilitatea atingerii target-urilor stabilite, gradul de independenţă şi componenţa board-ului sunt câteva dintre criteriile decisive la momentul luării deciziilor investiţionale", spune Florin Mattick, adăugând: "Or, intrarea în vizorul fondurilor de investiţii presupune pregătirea unei strategii specifice şi adecvate acestui scop, cu atât mai mult cu cât investitorii de tip private equity sunt cei care ar putea propulsa ulterior, în cadrul exit-ului, companiile respective pe piaţa de capital, în situaţia în care acestea nu sunt deja listate (ceea ce este cel mai adesea cazul)".
Avocatul a conchis: "Dincolo de faptul că noua reclasificare ar putea atrage, pe de o parte, noi investitori, iar, pe de altă parte, noi companii în piaţa bursieră, jucătorii din piaţă vor fi cei care, până la urmă, vor direcţiona şi, sperăm, accelera, evoluţia pieţei de capital. În practică, rămâne de văzut în ce fel România va reuşi să convingă dacă-şi merită noul statut şi în ce fel va dezvolta acest potenţial".
Recent, agenţia de evaluare londoneză FTSE Russell a anunţat că piaţa noastră, inclusă în categoria celor de frontieră, îndeplineşte criteriul de lichiditate pentru a deveni piaţă emergentă secundară, promovare ce va avea loc efectiv în septembrie 2020.
Romgaz, Banca Transilvania şi BRD - Groupe Societe Generale sunt companiile de la Bursa de Valori Bucureşti eligible pentru a intra în indicele FTSE Global All Cap, se arată în anunţul agenţiei de rating.