Trei mari companii de utilităţi vor solicita marţi în faţa Curţii Constituţionale din Germania despăgubiri în valoare de mai multe miliarde de euro pentru pierderile suferite ca urmare a deciziei Guvernului de la Berlin de a închide toate centralele nucleare până în 2022, informează AFP, preluat de Agerpres.
E.ON, RWE şi Vattenfall au depus în anul 2012 o plângere la Curtea Constituţională a Germaniei împotriva deciziei Guvernului de la Berlin, adoptată după accidentul de la centrala nucleară de la Fukushima (Japonia) din 2011. Dacă judecătorii Curţii Constituţionale vor da dreptate companiilor de utilităţi, despăgubirile plătite de statul german ar putea să se ridice la 15 miliarde de euro, potrivit cifrelor vehicule în presa din Germania. Un al patrulea proprietar de centrale nucleare din Germania, grupul EnBW, este controlat de landul Baden-Wurtemberg astfel că nu a dat în judecată Guvernul în acest dosar.
Companiile de utilităţi insistă că acţiunea lor nu vizează în mod direct strategia energetică a cancelarului Angela Merkel, care prevede renunţarea treptată la energie nucleară în Germania până în 2022, ci vor să se asigure că există o "ieşire corectă şi adecvată din energia nucleară prin compensarea activelor care au fost invalidate din motive politice".
Toate părţile vor fi audiate timp de două zile, marţi şi miercuri, de Curtea cu sediul la Karlsruhe însă decizia Curţii Constituţionale nu este aşteptată decât peste câteva luni.
Germania a decis încă din 2000 să renunţe la energia nucleară însă în anul 2010 Guvernul condus de Angela Merkel a revenit asupra acestei decizii. Ulterior, în primăvara lui 2011, Berlinul a revenit asupra deciziei anterioare ordonând închiderea a opt reactoare considerate periculoase şi programând închiderea tuturor centralelor nucleare până în 2022. La ora actuală, în Germania mai funcţionează doar opt reactoare nucleare.
Pe fondul dificultăţilor cu care se confruntă producătorii de energie, în special ca urmare a preţului redus la electricitate pe piaţa engros, au apărut îngrijorări cu privire la modul în care vor fi finanţate procedurile de închidere a centralelor nucleare, pentru care operatorii vor trebui să plătească mai multe miliarde de euro. O comisie înfiinţată de Guvernul de la Berlin analizează mai multe variante, printr care şi un fond gestionat de stat. Anumiţi observatori au făcut speculaţii cu privire la o posibilă înţelegere între Berlin şi companiile de utilităţi, în conformitate cu care aceştia din urmă îşi retrag plângerea î schimbul unui model avantajos de finanţare a procedurilor de închidere a centralelor nucleare. Însă ministrul german al Mediului, Barbara Hendricks, a subliniat marţi că Guvernul nu va ajunge la niciun aranjament cu operatorii de centrale nucleare.