Inteligenţa Artificială: un fenomen prospectiv sau catalizator pentru o cultură organizaţională centrată pe oameni?

Indiferent de instrumentele de forţă de muncă, oamenii sunt cei care, în cele din urmă, au viziunea, construiesc şi experimentează schimbările profunde din status quo-ul muncii. Şansele de creştere durabilă a afacerilor depind de gradul în care organizaţiile păstrează o mentalitate centrată pe oameni în timp ce integrează noile tehnologii, conform unui comunicat remis redacţiei.

Conform comunicatului, capacitatea inteligenţei artificiale generative (GenAI) de a converti datele introduse de utilizatori în produse valoroase - coduri personalizate, analize de date, rapoarte - reprezintă o realizare importantă. Forrester estimează cheltuielile pentru software de inteligenţă artificială la 64 de miliarde de USD până în 2025, într-o perioadă turbulentă în care transformarea digitală converge cu incertitudinile legate de piaţa muncii, economice şi geopolitice. Fiecare provocare necesită ca organizaţiile să se gândească la strategii de business multidimensionale care să maximizeze eficienţa, să minimizeze costurile şi riscurile şi să cultive o forţă de muncă pregătită pentru viitor.

Niciun instrument sau soluţie unică nu poate aborda multitudinea de schimbări, provocări şi potenţiale oportunităţi cu care se confruntă forţa de muncă modernă. Pe măsură ce organizaţiile îşi rafinează abordările privind flexibilitatea în ceea ce priveşte modul şi locul de desfăşurare a activităţii, ele trebuie, de asemenea, să perfecţioneze, să recalifice, să atragă şi să reţină oamenii potriviţi, în contextul unei curse în evoluţie şi de lungă durată pentru talente. Organizaţiile trebuie să implementeze cele mai eficiente instrumente şi procese pentru a crea valoare pe termen lung, investind, în acelaşi timp, în competenţele, cariera şi dezvoltarea personală a forţei de muncă pentru a oferi angajaţilor o experienţă profesională excepţională.

Pentru a realiza întregul potenţial al inteligenţei artificiale generative - sau al oricărei tehnologii - organizaţiile trebuie să aducă o perspectivă holistică, centrată pe oameni, într-o lume a muncii din ce în ce mai digitală. În loc să se concentreze doar pe capacităţile IA generativă, este important să se ia în considerare modul în care utilizarea acesteia ar putea îmbunătăţi atât realităţile operaţionale, cât şi cele experienţiale ale "următoarei normalităţi" a muncii.

Transformarea muncii digitale

Capacitatea sistemelor de inteligenţă artificială de a îmbunătăţi experienţa de lucru se răsfrânge deja asupra strategiilor de bugetare, angajare şi operare ale companiilor globale. Potrivit raportului Future of Jobs Report al Forumului Economic Mondial, companiile anticipează o fluctuaţie susţinută a pieţei muncii, cu un accent din ce în ce mai mare pe investiţiile în IA şi pe potenţialul de automatizare. Respondenţii se aşteaptă la o fluctuaţie de 23% a locurilor de muncă în următorii cinci ani, între crearea de noi roluri şi reducerea altora. Categoriile de locuri de muncă cu cea mai mare creştere în raport cu dimensiunea lor în prezent sunt legate de tehnologie, cu specialişti în IA şi învăţare automată în topul listei.

Acest lucru corespunde cu concluziile sondajului EY 2023 Work Reimagined Survey, în care 84% dintre angajatori spun că se aşteaptă să implementeze IA generativă în următoarele 12 luni. Această aşteptare este asociată cu un sentiment general pozitiv în jurul tehnologiei, în special în ceea ce priveşte noile modalităţi de lucru. Atât dintre angajaţii, cât şi dintre angajatorii care au răspuns la sondaj, un procent net pozitiv de 33% văd beneficii potenţiale pentru productivitate şi noi modalităţi de lucru, iar un procent net pozitiv de 44% văd beneficii pentru realitatea muncii flexibile.

Pentru angajaţi, acest optimism poate fi legat de potenţialul inteligenţei artificiale generative mai degrabă decât de experienţa cu aceasta, deoarece doar 49% dintre angajaţi folosesc sau se aşteaptă să folosească tehnologia în următorul an.

În timp ce potenţialul inteligenţei artificiale generative poate că a pătruns în mare parte în rândul publicului larg relativ recent, această perturbare este un capitol dintr-o transformare mai amplă a realităţilor muncii digitale. La fel ca şi în cazul creşterii capacităţii şi disponibilităţii instrumentelor şi proceselor pentru munca la distanţă şi hibridă, GenAI poate schimba în mod fundamental felul în care mucim.

Este important de menţionat că această integrare mai profundă a IA în lumea muncii nu înseamnă o înlocuire totală a oamenilor. În schimb, există probabil un procent de sarcini pentru fiecare angajat care ar putea fi sprijinit de instrumente de IA, dezvoltând capacitatea unei organizaţii, în timp ce îi echipează mai bine pe angajaţi. IA ar putea prezenta o primă schiţă a unui proiect, dar oamenii bine pregătiţi sunt cei care iau deciziile finale. Angajaţii sunt apoi eliberaţi pentru a se concentra pe sarcini cu valoare mai mare, alimentate de inovaţie şi creativitate.

Cu toate acestea, este dificil să se realizeze întregul potenţial al acestor instrumente fără un scop clar. Adoptarea tehnologiei doar de dragul tehnologiei comportă riscuri inerente: o tehnologie nouă plus un proces învechit nu va face decât să echivaleze cu un proces vechi şi costisitor, creând o experienţă inferioară pentru angajaţi şi clienţi. Valoarea mai durabilă a adoptării tehnologiei nu vine din ceea ce face tehnologia, ci din ceea ce poate face utilizatorul cu ea.

Colaborarea în domeniul IA

Organizaţiile vor trebui să evalueze modul în care IA ar putea influenţa atât funcţiile de back-office, cât şi activitatea cu care se confruntă clienţii. De exemplu, IA ar putea fi gândită ca un asistent digital suplimentar care să preia sarcini analitice sau tehnice în volum mare într-o primă instanţă. Angajaţii ar putea utiliza instrumentele de IA pentru sarcini banale sau repetitive. Studiul Digital Worker Experience Survey de la Gartner a constatat că 47% dintre lucrătorii digitali au dificultăţi în a găsi informaţiile sau datele necesare pentru a-şi îndeplini eficient sarcinile, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru instrumentele alimentate de IA şi tehnologiile de colaborare pentru a creşte eficienţa.

Mai amplă pentru utilizarea internă este influenţa IA generativă în cadrul funcţiilor de business, cum ar fi HR şi Payroll. Instrumentele de IA pot efectua analize continue asupra indicatorilor de performanţă ai angajaţilor şi pot recomanda oportunităţi de formare şi perfecţionare. Prin intermediul acreditărilor şi autentificării individualizate, instrumentele de IA pot oferi diferite niveluri de informaţii adecvate vechimii şi funcţiei solicitantului. Aceste sarcini digitale pot funcţiona independent, 24 de ore din 24, permiţând furnizarea constantă de rapoarte.

Capacitatea inteligenţei artificiale generative de a identifica oportunităţi de formare pentru angajaţi poate contribui, de asemenea, la o evaluare generală a competenţelor pe care organizaţiile le au acum şi de care vor avea nevoie în viitor. Capacitatea de a personaliza aceste tehnologii poate permite noi modalităţi de a crea un traseu de dezvoltare a carierei în acord cu experienţa angajaţilor şi cu nevoile de business.

Este important de menţionat că implementarea la nivel de organizaţie a inteligenţei artificiale generative cu seturi mari de date şi materiale confidenţiale poate contribui la uşurarea exerciţiilor de conformitate, creând în acelaşi timp şi zone de risc potenţial. Aceste instrumente de IA construite în acest scop pot automatiza colectarea, curăţarea şi interpretarea datelor, rezumând în acelaşi timp constatările şi oferind recomandări pornind de la acestea. Aceste sarcini trebuie să fie realizate în contextul cadrului de guvernanţă etică a IA al unei organizaţii.

Creşteri ample ale productivităţii în toate sectoarele şi ocupaţiile

Magnitudinea plusului de productivitate generat de GenAI va depinde de viteza de difuzare a acesteia în cadrul organizaţiilor şi industriilor. Deşi GenAI a generat deja multe inovaţii, încă nu a arătat un efect vizibil şi semnificativ în datele agregate privind productivitatea. Creşterea productivităţii generată de GenAI va avea loc probabil cu un decalaj, deoarece, în general, a existat o întârziere mare între apariţia tehnologiilor care schimbă paradigme şi difuzarea lor în economie şi în societate.

În timp ce majoritatea progreselor tehnologice anterioare s-au concentrat pe automatizarea muncii manuale, GenAI este gata să revoluţioneze automatizarea sau asistenţa în funcţii cognitive complexe, cum ar fi analiza predictivă sofisticată, modelarea interactivă a datelor 3D, procesarea avansată a limbajului natural pentru rezumarea documentelor şi dezvoltarea de algoritmi complicaţi pentru învăţarea automată. Se aşteaptă ca utilizarea sa să acopere o gamă largă de sectoare, ocupaţii şi sarcini.

Ca atare, lucrătorii din domeniul informatic şi cel al cunoştinţelor dintr-o gamă diversă de sectoare sunt pregătiţi să resimtă un impact semnificativ ca urmare a difuzării şi integrării instrumentelor de inteligenţă artificială. Aceste sectoare includ, dar nu se limitează la, tehnologie, sectorul bancar, ştiinţele vieţii şi comerţul cu amănuntul. În aceste domenii, GenAI oferă, în mod specific, îmbunătăţiri substanţiale ale productivităţii în patru domenii-cheie prin realizarea unei game largi de competenţe:

1. Asistenţă administrativă: careinclude roluri precum reprezentanţii serviciului de asistenţă pentru clienţi care pot valorifica GenAI pentru gestionarea interogărilor complexe, angajaţii care utilizează GenAI pentru recuperarea eficientă a datelor, editorii care utilizează GenAI pentru proiecte avansate de machetare, managerii de inventar care utilizează GenAI pentru gestionarea predictivă a stocurilor şi asistenţii de cercetare care valorifică GenAI pentru colectarea şi analiza datelor.

2. Operaţiuni comerciale şi financiare: care acoperă roluri precum analiştii financiari care pot utiliza GenAI pentru o înţelegere mai profundă a pieţei, specialiştii în resurse umane care aplică GenAI în atragerea şi gestionarea talentelor, logisticienii care utilizează GenAI pentru soluţii optimizate pentru lanţul de aprovizionare şi analiştii de credite care utilizează GenAI pentru evaluări mai precise ale riscului de credit.

3. Ştiinţele vieţii, fizice şi sociale: care cuprinde roluri precum cercetătorii din domeniul medical care utilizează GenAI în descoperirea de medicamente şi medicina personalizată, economiştii care folosesc GenAI pentru previziuni economice complexe şi tehnicienii din domeniul biologiei care utilizează GenAI în proiectarea experimentală şi interpretarea datelor sau politologii care utilizează GenAI pentru modelarea predictivă a tendinţelor politice.

4. Matematică şi programare pe calculator: care include dezvoltatorii de software care integrează GenAI pentru a crea aplicaţii mai sofisticate şi cercetătorii de date care utilizează GenAI pentru analize predictive avansate şi dezvoltarea de modele de învăţare automată.

În aceste domenii majore, GenAI se prezintă nu doar ca un instrument, ci ca o forţă transformatoare, remodelând modul în care sunt abordate şi executate sarcinile, ceea ce poate duce la niveluri de eficienţă şi inovare fără precedent.